Simona Ionescu / Redactor Șef
Departe de a fi o piatră funerară clasică, mormântul legendarului dansator Rudolf Nureyev este o adevărată operă de artă, având pe el un covor kilim monumental din mozaic, care arată viața, personalitatea și pasiunile sale.
Considerat unul dintre cei mai mari dansatori ai secolului XX, Rudolf Nureyev a fost înmormântat, conform ultimei sale dorințe, în cimitirul rus de la Sainte-Geneviève-des-Bois. Ceremonia funerară a avut loc pe 12 ianuarie 1993.
Memorialul său, inaugurat la 6 mai 1996, a fost conceput de scenograful italian Ezio Frigerio, prieten apropiat și colaborator constant al lui Nureyev. În locul unei cruci sau al unei statui tradiționale, Frigerio a ales o formă profund personală, și anume un covor oriental kilim, realizat integral din mozaic.
Nureyev avea o pasiune binecunoscută pentru covoarele orientale și textilele rare, pe care le colecționa cu obsesie. Mormântul său pare astfel acoperit de un covor bogat colorat, alcătuit din mii de piese de sticlă și metal, în nuanțe vibrante de roșu, albastru și auriu. Jocul volumelor și al pliurilor creează iluzia mișcării, ca și cum dansul nu s-ar fi oprit nici după moarte.
Viața lui Rudolf Nureyev a fost la fel de spectaculoasă și tumultoasă precum cariera sa artistică. El s-a născut la 17 martie 1938 într-un tren care traversa Siberia, pe linia ferată trans-siberiană, într-o familie tătară musulmană, fiind cel mai tânăr dintre cei patru copii și singurul băiat.
De mic a fost atras de dans, iar la vârsta de șapte ani s-a îndrăgostit pentru prima dată de balet după ce mama sa l-a dus pe ascuns la un spectacol. În ciuda opoziției tatălui său, care inițial a încercat să-l descurajeze, Nureyev a urmat lecții de dans și a învățat să combine baletul clasic cu elemente de dans folcloric.
La 17 ani a fost acceptat la prestigioasa Academie de Balet ,,Vaganova” din Leningrad (astăzi Sankt Petersburg), unde, deși era mai „întârziat” decât colegii săi, tehnica și expresivitatea sa au atras rapid atenția profesorilor. După absolvire, în 1958, a devenit solist al celebrului Balet Kirov, una dintre cele mai importante companii din Uniunea Sovietică.
Anul 1961 a marcat o cotitură dramatică pentru Rudolf. În timpul unui turneu la Paris, Nureyev a refuzat să se întoarcă în Uniunea Sovietică și a cerut azil politic în Franța, un gest fără precedent pentru un artist sovietic și o adevărată lovitură pentru propaganda regimului comunist în plin Război Rece. După defectare, a devenit rapid o senzație internațională, dansând cu prestigioase companii occidentale, în special ca partener al celebrei balerine Dame Margot Fonteyn la ,,The Royal Ballet” din Londra.
Nureyev a revoluționat rolul bărbatului în balet, fiind apreciat nu doar pentru tehnica și fizicalitatea sa impresionantă, dar și pentru carisma magnetică și energia scenică care au dus baletul clasic la noi audiențe. În anii ’80 a devenit director artistic al ,,Paris Opéra Ballet„, unde a pus în scenă reinterpretări atât ale marilor clasici (precum ,,Lacul Lebedelor” sau ,,Romeo şi Julieta”), cât și lucrări noi.
În plan personal, viața lui a fost un amestec de pasiuni intense și prietenii legate pe scenă. Însă alegerea de a nu se mai întoarce în URSS a avut un preț dureros. Autoritățile sovietice i-au hărțuit familia, iar el a fost exilat forțat, neavând voie să revină acasă timp de mulți ani. Nureyev nu s-a oprit din dansat aproape niciodată, găsindu-și sfârșitul la Paris, în 1993. Avea doar 54 de ani când a fost răpus de complicațiile cauzate de SIDA, lăsând în urmă imaginea unui artist care a trăit totul la intensitate maximă. La înmormântare, în timp ce sicriul era coborât în pământ, ca ultim omagiu a fost difuzată muzica din ultimul act al baletului ,,Giselle”.
Cimitirul de la Sainte-Geneviève-des-Bois este cel mai mare cimitir rusesc din afara Rusiei, adăpostind mormintele a mii de artiști, intelectuali și aristocrați emigranți. Dintre toate, mormântul lui Nureyev este, fără îndoială, cel mai vizitat.
După mai bine de 30 de ani, mozaicul a început să se deterioreze. În prezent, Fundația Rudolf Nureyev, împreună cu Comitetul pentru Întreținerea Mormintelor Ortodoxe Ruse, derulează un amplu program de restaurare, menit să conserve această capodoperă funerară pentru generațiile viitoare. Lucrările sunt complexe și pot dura până la câțiva ani.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
