Simona Ionescu / Redactor Șef

Guta, afecțiunea numită cândva „boala regilor”, revine în atenție. Noul trend alimentar e periculos

Guta, afecțiunea numită cândva „boala regilor”, revine în atenție. Noul trend alimentar e periculos
Cunoscută timp de secole drept „boala regilor”, guta, o formă de artrită inflamatorie care provoacă dureri articulare extrem de puternice, a început să fie tot mai răspândită la nivel mondial. Asociată în trecut cu mesele bogate în carne, consumul de alcool și stilul de viață al aristocrației, afecțiunea poate apărea astăzi la persoane din toate categoriile sociale.

Guta are o reputație care datează de secole de unde și numele de „boala regilor”. Printre personalitățile istorice despre care se știe că au suferit de această afecțiune se numără regele Henric al VIII-lea, Isaac Newton și Benjamin Franklin.

Poreclele de „boala regilor” și „boala bogaților” au apărut din cauza asocierii cu un stil de viață care, în trecut, era accesibil în special celor înstăriți: mese abundente, nelipsite de carne, fructe de mare și alcool, dar și perioade lungi de sedentarism.

Guta, afecțiunea numită cândva „boala regilor”, revine în atenție. Noul trend alimentar e periculos
Regele Henric al VIII-lea a suferit de gută, de unde și numele bolii, cunoscută de-a lungul timpuluio drept „boala regilor”
Foto: Britannica

Astăzi, alimentele care pot favoriza apariția crizelor sunt mult mai accesibile, iar obezitatea, bolile metabolice și afecțiunile renale contribuie la creșterea riscului. Guta nu mai este considerată o problemă rezervată celor privilegiați.

Guta afectează tot mai mulți oameni. Ce arată studiile

Un studiu amplu publicat recent în revista The Lancet Rheumatology, bazat pe datele Global Burden of Disease 2021, a estimat că aproximativ 55,8 milioane de persoane sufereau de gută la nivel mondial în 2020.

Cercetătorii au constatat că prevalența standardizată în funcție de vârstă a crescut cu 22,5% în ultimii 30 de ani. Această evoluție indică o creștere a frecvenței bolii chiar și după ajustarea pentru schimbările demografice. Numai în Statele Unite, aproximativ 12,1 milioane de adulți trăiesc cu gută, potrivit unei analize publicate în 2025 în revista Annals of Internal Medicine.

Afecțiunea este de aproximativ trei ori mai frecventă la bărbați decât la femei. În cazul femeilor, riscul crește în special după menopauză. Totuși, guta nu este exclusiv o boală a persoanelor în vârstă: poate fi diagnosticată și la adulții mai tineri, mai ales în prezența unor factori de risc metabolici sau genetici.

Trendul carnivor și „high protein”

După ani în care produsele „zero zahăr”, „fără zahăr adăugat” și „low carb” au dominat rafturile supermarketurilor, industria alimentară are un nou ingredient-vedetă: proteina. Mai nou, oamenii sunt obsedați să consume cât mai multă carne, sursa principală de proteine. În plus, iaurturi, pâine, cereale, paste, batoane de ciocolată, înghețată, cafea și chiar apă sunt promovate acum cu eticheta „high protein”.

Guta, afecțiunea numită cândva „boala regilor”, revine în atenție. Noul trend alimentar e periculos
Consumul excesiv de carne favorizează apariția gutei
Foto: Arhivă RV

Fenomenul este alimentat de popularitatea antrenamentelor de fitness, preocuparea pentru masa musculară, dietele de slăbire și interesul tot mai mare pentru alimentația considerată sănătoasă. În plus, rețelele sociale au amplificat tendința. Rețetele bogate în proteine, recomandările influencerilor din zona de fitness și videoclipurile despre cantitatea de proteine consumată la fiecare masă au transformat aportul proteic într-un subiect permanent de discuție. Cei mai mulți oameni au simplificat și au început să consume carne în exces, în detrimentul unei alimentații echilibrate.

Studiu: 70% dintre americani încearcă să consume mai multe proteine

Un sondaj realizat în 2025 de International Food Information Council (IFIC), organizație care analizează comportamentul consumatorilor în raport cu alimentația, arată cât de mult s-a schimbat percepția asupra proteinelor. Potrivit rezultatelor, 70% dintre americanii chestionați au declarat că încearcă să consume proteine, comparativ cu 62% în 2021.

Interesul este însoțit și de o creștere efectivă a consumului. Într-o cercetare suplimentară IFIC, realizată în iulie 2025, 35% dintre respondenți au spus că și-au mărit aportul de proteine în ultimul an. Există însă o contradicție importantă: opt din zece americani nu știu sau nu sunt siguri care este necesarul lor zilnic de proteine.

Ce se întâmplă în organism când apare guta

Guta este provocată de acumularea excesivă de acid uric în sânge. Această substanță rezultă atunci când organismul descompune purinele, compuși care se găsesc în mod natural în celule, dar și în anumite alimente și băuturi.

În mod normal, rinichii filtrează acidul uric și îl elimină prin urină. Dacă organismul produce prea mult sau rinichii nu reușesc să îl elimine suficient, concentrația din sânge poate crește. În timp, excesul se poate transforma în cristale de urat, cu formă asemănătoare unor ace, care se depun în articulații și în țesuturile din jur. Sistemul imunitar reacționează la aceste cristale, declanșând inflamația și durerea intensă caracteristică gutei.

Guta, afecțiunea numită cândva „boala regilor”, revine în atenție. Noul trend alimentar e periculos
Așa arată un picior afectat de gută
Foto: Pixabay

Totuși, e de menționat că un nivel crescut al acidului uric nu înseamnă automat că o persoană va dezvolta gută. Unele persoane au hiperuricemie fără să prezinte vreodată simptome.

Durerea poate începe în timpul nopții. Care sunt simptomele gutei

Guta afectează cel mai frecvent articulația de la baza degetului mare de la picior, însă poate apărea și la glezne, genunchi, mâini, încheieturi și coate. Crizele se instalează adesea brusc, uneori în timpul nopții. O persoană se poate culca fără nicio durere și se poate trezi cu o articulație atât de sensibilă încât nu suportă nici atingerea lenjeriei de pat.

Printre cele mai frecvente simptome se numără: durere articulară bruscă și foarte intensă; umflarea articulației afectate; înroșirea și încălzirea pielii din jur; sensibilitate extremă la atingere; rigiditate și dificultăți de mișcare.

„Uneori, oamenii cred că și-au rupt un os”, a explicat Edward Roddy, reumatolog și profesor la Universitatea Keele.

Un atac de gută poate dura una-două săptămâni, iar simptomele se pot retrage complet între episoade. Tocmai această perioadă fără durere îi poate face pe unii pacienți să amâne consultul medical.

Ce alimente și obiceiuri pot declanșa o criză de gută

Alimentația influențează direct nivelul acidului uric și riscul apariției unor noi atacuri. Printre produsele care pot contribui la creșterea riscului se numără în primul rând carnea roșie și organele (ficatul și rinichii, de exemplu, au un conținut ridicat de purine. Consumul frecvent de carne roșie poate contribui, de asemenea, la creșterea riscului), dar și anumite fructe de mare și tipuri de pește (sardinele, anșoa, midiile și scoicile se numără printre alimentele bogate în purine)

Alcoolul, în special berea și băuturile spirtoase, e asociat cu un risc mai mare de gută și de apariție a crizelor. Tot aici intră și băuturile îndulcite – produsele care conțin cantități mari de fructoză pot favoriza creșterea acidului uric.

Mesele foarte abundente, cu excese alimentare, mai ales atunci când sunt asociate cu alcool, pot declanșa un episod. Deshidratarea, o boală însoțită de febră, o accidentare sau anumite medicamente pot favoriza, la rândul lor, apariția unei crize.

Medicii atrag atenția că guta nu este provocată exclusiv de alimentație. Predispoziția genetică, excesul ponderal, hipertensiunea arterială, diabetul și boala cronică de rinichi sunt factori importanți. Unele medicamente, precum diureticele, pot contribui la creșterea nivelului de acid uric.

Ce se întâmplă dacă guta nu este tratată

Crizele repetate nu trebuie ignorate. În lipsa tratamentului, depunerile de cristale pot provoca deteriorarea progresivă a articulațiilor și pot duce la artrită cronică. Unele persoane dezvoltă tofi gutoși: noduli duri formați din cristale de acid uric, care se pot acumula sub piele, în jurul articulațiilor, la degete, coate sau urechi. Aceștia pot deveni dureroși și pot afecta mobilitatea. Guta este asociată și cu un risc mai mare de calculi renali și cu alte probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare și renale.

Tratamentul depinde de intensitatea simptomelor, frecvența atacurilor și nivelul acidului uric. În timpul unei crize, medicul poate recomanda medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul sau naproxenul, ori alte tratamente pentru reducerea inflamației.

Pentru pacienții care au atacuri repetate sau niveluri ridicate de acid uric, pot fi prescrise medicamente care reduc concentrația acestuia și previn apariția unor noi episoade. Aceste tratamente trebuie urmate conform indicațiilor medicului, inclusiv atunci când durerea a dispărut.

Schimbările stilului de viață pot contribui la controlul bolii: menținerea unei greutăți sănătoase, hidratarea corespunzătoare, activitatea fizică regulată și limitarea alcoolului, a băuturilor îndulcite și a alimentelor bogate în purine.

Foto: Arhivă RV

Citește și: Un test extrem de simplu îți arată dacă ai problemele la articulația mandibulei. Ce spune dr. Mihail Pautov

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri