Consiliul Național de Cercetare din Spania a făcut publică săptămâna trecută tăblița de 20 de centimetri, descoperită la Casas del Turuñuelo, un sit de săpături antropologice. Arheologii cred că a fost un sanctuar sau un templu al societății paleo-hispanice pierdute numite Tartessos.
Piatra Rosetta, cheia pentru descifrarea scrierilor egiptene
Piatra de la Rosetta este o bucată granodiorit pe care sunt inscripționate trei versiuni ale unui decret emis în 196 î.Hr. în timpul dinastiei Ptolemeice din Egipt, în numele regelui Ptolemeu al V-lea Epifanes. Textele din partea de sus și din mijloc sunt scrise în egipteană veche, folosind scrieri hieroglifice și, respectiv, demotice, în timp ce textul de jos este în greacă veche.
Sculptată în perioada elenistică
Decretul prezintă doar diferențe minore între cele trei versiuni, ceea ce face ca Piatra Rosetta să fie cheia pentru descifrarea scrierilor egiptene. Piatra a fost sculptată în perioada elenistică și se crede că a fost expusă inițial în interiorul unui templu, posibil la Sais.
Probabil că a fost mutată în antichitatea târzie sau în timpul perioadei mamelucilor și a fost folosită în cele din urmă ca material de construcție la ridicarea Fortului Julien din apropierea orașului Rashid (Rosetta) din Delta Nilului.
Un bloc notes al unei civilizații pierdute
CSIC a precizat că tăblița descrie „un cadru pe care au fost găsite figuri de războinici” membri ai unei civilizații avansate care a dispărut în mod misterios. Sculpturile tăbliței, care datează din anii 600 și 400 î.Hr., par să prezinte ilustrații repetate și suprapuse de fețe, forme geometrice și trei războinici într-o scenă de luptă, după cum au dezvăluit oficialii în fotografiile preliminare.
Arheologii care au analizat tăblița au emis acum teoria că aceasta era ca un fel de blocnotes, sau o carte de schițe, folosită de artizani pentru a exersa aceste imagini și simboluri înainte de a grava un produs finit pe materiale valoroase precum aurul, fildeșul sau lemnul.
Bogații Tartessiani
Se crede că Tartessia, cultura comparată uneori cu miticul oraș al aurului, „El Dorado” și discutată ocazional alături de relatările despre mitica Atlantida, a prosperat între secolele IX și VI î.Hr. „Erau extrem de sofisticați”, după cum a declarat arheologul Richard Freund de la Universitatea Christopher Newport pentru site-ul de călătorii Atlas Obscura în 2021.
Deși se știe că bogații Tartessiani erau un amestec de indigeni și de colonizatori greci și fenicieni, încă nu se știe dacă erau un mare oraș-stat, o națiune întreagă sau ceva intermediar. Experții au speculat că un cutremur sau un tsunami ar fi putut duce la dispariția lor.
Pe tăbliță se află alfabetul Turuñuelo sau Guareña
Săpăturile de la Casas del Turuñuelo sunt în desfășurare de cel puțin șase ani, potrivit oficialilor CSIC. Limbile scrise paleo-hispanice sunt în prezent împărțite în două stiluri sau familii, unul comun în nord-estul Spaniei și unul comun în sud. Pe care arheologii le-au văzut până acum doar în fragmente, speculând că ar putea exista mai multe.
Cercetătorul de la Universitatea din Barcelona, Joan Ferrer i Jané, care a examinat tăblița, a declarat că aceasta seamănă cu „alte trăsături compatibile cu semnele unei secvențe cunoscute” din două tăblițe anterioare din dialectul sudic din această perioadă. Alfabetul Turuñuelo sau Guareña de pe această nouă tăbliță descrie primele 10 semne ale alfabetului, observate și într-un sit arheologic, Espanca, din Castro Verde, Portugalia.
„Singurul alfabet complet despre care știam până în prezent”
„Acest alfabet de la Espanca are 27 de semne și este singurul alfabet complet despre care știam până în prezent. Un altul a fost găsit la săpăturile de la Villasviejas del Tamuja, dar este foarte fragmentat, are doar câteva semne centrale. Guareña ar fi al treilea și ar oferi multe informații”, a declarat Ferrer i Jané într-un comunicat al CSIC.
Din nefericire, starea spartă a tăbliței a ascuns o parte din alfabetul acesteia, pe care Ferrer i Jané speră să îl reunească cu alte artefacte din regiune.
Ultima parte a alfabetului a fost pierdută
„Cel puțin 6 semne sau litere ar fi fost pierdute în zona divizată a piesei, dar dacă ar fi fost complet simetrică și semnele ar fi ocupat complet trei din cele patru laturi ale plăcii, s-ar putea ajunge la 32. Așadar, semnele sau literele pierdute ar putea ajunge până la unsprezece sau poate mai multe dacă un posibil semn, „Tu”, izolat în sfertul lateral, ar face parte din alfabet.
Este păcat că ultima parte a alfabetului a fost pierdută, deoarece acolo tind să fie cele mai pronunțate diferențe” a notat Ferrer i Jané. În activitatea sa, cercetătorul combină la universitate ingineria software informatică și limbile vechi. Echipa de arheologi care colaborează cu CSIC a anunțat că intenționează să continue să lucreze asupra tăbliței, alături de alte săpături la ruinele Casas del Turuñuelo din Guareña, la aproximativ 320 km sud-vest de Madrid.
Sursă foto: Daily mail
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook