Simona Ionescu / Redactor Șef

Secretul uluitor al Pompeiului este dezvăluit după 2.000 de ani. Ce au descoperit arheologii

Secretul uluitor al Pompeiului este dezvăluit după 2.000 de ani. Ce au descoperit arheologii
Săpăturile din vechiul oraș roman Pompei, au scos la iveală un lucru extraordinar. Arheologii au descoperit secretul după 2000 de ani.

Mulți s-au chinuit să afle ce secrete ascunde Pompeiul. Abia acum arheologii au fost uimiți să descopere o frescă de „înaltă calitate” care o înfățișează pe Elena din Troia. Descoperirea s-a făcut în timpul săpăturilor din vechiul oraș roman.

Fuga dintre cei doi a dus la declanșarea Războiului Troian

La aproape 2.000 de ani de când a fost îngropat de dărâmături vulcanice, orașul pierdut Pompei dă naștere unor descoperiri și mai uimitoare. Arheologii au descoperit picturi „în frescă” remarcabil de bine conservate pe un perete al unei foste reședințe private de pe Via di Nola, una dintre cele mai lungi străzi din Pompei.

Una dintre aceste opere de artă uimitoare o înfățișează pe Elena din Troia, o femeie frumoasă din mitologia greacă, care îl întâlnește pentru prima dată pe Paris, prințul Troiei. Potrivit legendei, fuga care a rezultat între cei doi a declanșat Războiul Troian din secolul al XII-lea î.Hr. Este una dintre numeroasele comori îngropate găsite în fostul oraș italian, care a fost distrus în anul 79 d.Hr. de erupția letală a Muntelui Vezuviu.

Camera neagră

Pictată pe un fundal negru, scena o prezintă pe Elena din Troia, o femeie frumoasă din mitologia greacă (în stânga cu o infirmieră sau o servitoare), întâlnindu-l pe Paris, prințul Troiei (în dreapta cu câinele său). Pe micul scris grecesc scrie: Alexandru Elena. Alexandru este un alt nume pentru Paris

Frescele au fost descoperite în „camera neagră”, o sală de banchet „impunătoare”, cu pereți negri și eleganți, într-o fostă reședință privată de pe Via di Nola. A fost numită „camera neagră” deoarece a fost vopsită în negru, probabil pentru a masca funinginea de la lămpile cu ulei care ar fi ars. În schimb, podeaua mozaicată a încăperii este compusă din peste un milion de plăci albe mici și dispuse complex.

„Aici, oamenii se adunau pentru a se ospăta după apusul soarelui, lumina pâlpâitoare a lămpilor cu ulei făcea ca imaginile să pară că se mișcă, mai ales după câteva pahare de vin bun de Campania”, a declarat Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei.

„Există panouri figurative cu o margine în jurul lor”

Dr. Sophie Hay, un arheolog britanic care lucrează la Parcul Arheologic din Pompei, a declarat că frescele de „înaltă calitate” au folosit pereții negri ca fundal pentru scenă. „Sala de mese pare a fi vag unică în sensul că, în mod normal, există panouri figurative cu o margine în jurul lor. Dar cele din acea cameră sunt pictate direct pe fundal. Așa că este ca și cum ar face ceva nou, ceea ce este foarte frumos, dar, evident, nu au apucat să se bucure de asta.”, a declarat aceasta pentru Times.

A doua frescă îl arată pe zeul Apollo

Zeul grec Apollo dezbrăcat încercând să o seducă pe preoteasa Casandra

O a doua frescă recent descoperită în această încăpere îl înfățișează pe zeul grec Apollo dezbrăcat încercând să o seducă pe preoteasa Casandra. Într-un efort de a o seduce pe Cassandra, Apollo i-a dat puterea profeției, putând să vadă în viitor. Dar când ea l-a refuzat, el a blestemat-o pentru ca nimeni să nu-i mai creadă profețiile.

Dr. Andrew Sillett, profesor de limbi clasice la Universitatea din Oxford, a descris frescele ca fiind „interesante”, deoarece au fost realizate probabil în apropierea erupției. „Majoritatea picturilor pe care le avem sunt oarecum uzate ca urmare a faptului că au fost pictate cu ani înainte’, a declarat el pentru MailOnline. Se pare că acestea au fost îngropate la foarte scurt timp după ce au fost pictate.

Leda, mama Elenei din Troia

Aici, Leda, mama Elenei din Troia, este pe cale să conceapă cu zeul grec Zeus, deghizat într-o lebădă zburdalnică

Între timp, o a treia frescă din camera neagră o înfățișează pe Leda, mama Elenei din Troia.  După cum explică dr. Sillett, Leda ține în brațe o „lebădă zburdalnică”, care nu este tot ceea ce pare. „Această pasăre acvatică cu gât lung este, de fapt, nimeni altul decât însuși stăpânul Olimpului, Zeus, care este ilustrat aici în actul conceperii femeii al cărei chip ar lansa o mie de corăbii’, a spus el.

Patru milioane de vizitatori pe an

A patra frescă, femeia cu vasul în mână

O a patra frescă, care abia a fost descoperită din materialul vulcanic antic, prezintă o figură feminină care pare să țină în mână un vas. Pompeiul a fost distrus de erupția Muntelui Vezuviu, dar săpăturile continuă să aducă descoperiri antice.   Potrivit BBC, până la o treime din orașul pierdut nu a fost curățată de resturile vulcanice.

La începutul anului, dr. Hay și colegii săi au dezvăluit o uimitoare lucrare de artă a lui Phrixus și Helle, doi gemeni din mitologia greacă, într-o clădire numită Casa Ledei. Gemenii sunt înfățișați călătorind peste mare pe un berbec magic cu bob de aur, în timp ce fug de mama lor vitregă rea. Experții speră că frescele nou descoperite vor fi expuse pentru ca publicul să se bucure de ele la Pompei, care primește aproape patru milioane de vizitatori pe an.

Sursă foto: Daily mail

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre