Se spune că cel mai mare păcat al Elenei Ceaușescu nu a fost nici plagiatul, nici cheltuielile excesive, ci lipsa ei de umanitate. Mulți cred că nu i-a iubit decât pe Nicolae, câinii ei și bijuteriile.
Era incultă, dar nimeni nu poate spune că Elena Ceaușescu nu știa să se îmbrace. Copia ținute din cele mai impresionante reviste de modă și avea o colecție incredibilă de bijuterii din aur și pietre prețioase. Despre care nimeni nu știe nici în acest moment unde se află.
„Bijuteriile primite în diverse țări, în Pakistan, în Iran, în Australia, în China”
„Era un adevărat tezaur și când spun acest lucru, mă bazez pe anumite inventare pe care le-am văzut. Inventare de la gospodăria de partid, unde erau inventariate bijuteriile primite în diverse țări, în Pakistan, în Iran, în Australia, în China. Și unde acestea erau descrise în sensul de colier metal galben, pietre albastre, greutate și atât.
Nu era trecută valoarea. Nu știm unde sunt acestea. Nu știm unde se află.”, a spus Lavinia Betea, autoarea biografiei Elenei Ceaușescu într-un interviu. Nimeni nu va ști vreodată cât valorau bijuteriile Elenei Ceaușescu, însă la o licitație, prețul de pornire pentru una dintre cutiile sale de bijuterii a avut un preț de pornire de 400 de euro.
Fabrica de diamante
Se spune că Elena Ceaușescu era atât de ahtiată de haine și bijuterii pentru că voia să compenseze faptul că natura nu a fost atât de darnică cu ea. Iar cele mai bune prietene ale fostei primă doamnă a României au fost diamantele. Se spune că la dorința Elenei, o româncă l-a făcut pe dictatorul Republicii Centrafricane Jean-Bedel Bokassa să se îndrăgostească nebunește de ea la mijlocul anilor 1970.
În acest fel, Elena și Nicolae Ceaușescu au putut investi în minele de diamante din Bokassa. La un moment dat nici aceste diamante nu i-au mai fost suficiente și atunci i-a ordonat lui Ceaușescu să-i facă o fabrică de diamante sintetice afară din București.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook