Simona Ionescu / Redactor Șef

Halloween, dincolo de mituri și legende. Care este adevărata semnificație a sărbătorii și de ce lanterna este atât de importantă

Halloween, dincolo de mituri și legende. Care este adevărata semnificație a sărbătorii și de ce lanterna este atât de importantă
Ca în fiecare an, pe 31 octombrie sărbătorim Halloween-ul. E ajunul sărbătorii Tuturor Sfinților. Creștinii își pomenesc morții, în cimitire, în timp ce, peste ocean, sărbătoarea a devenit una comercială 100%.

Originea sărbătorii începe cu tradițiile celtice, cu mult înainte de apariția creștinismului. La data cunoscută și astăzi, în unele zone europene, în special în nord, se sărbătorea sfârșitul verii și sosirea unui nou an. Sărbătoarea a fost recunoscută sub numele de Samhain, derivat din Samhuinn, din limba gaelică veche, și însemna sfârșitul verii și al recoltelor și începutul sezonului rece. În aceeași noapte, credeau oamenii, morții se puteau întoarce printre cei vii. Ritualurile de purificare care aveau loc erau însoțite de folosirea măștilor pentru a alunga vrăjitoarele și demonii.

Sărbătoarea de Halloween e „made in SUA”

Sărbătoarea de Halloween care a ajuns în Statele Unite ale Americii a căpătat o înfățișare nouă sau diferită, în funcție de punctul de vedere al fiecăruia. Evoluția sărbătorii celtice și europene s-a transformat în ceva comercial și ludic, implicând în special copiii. Noaptea de Halloween este noaptea costumelor înfricoșătoare, a fețelor machiate, a dovlecilor transformați în felinare la intrarea în case, a merelor acoperite cu zahăr ars, a faimosului „trick-or-treating”, a vânătorii de comori, dar și a multe altele.

Ziua morților, în Mexic

Unul dintre locurile în care sărbătoarea este cu adevărat simțită ca o celebrare a morților, dar și a celor vii, este Mexicul. Halloween se transformă în Dia de los Muertos – Ziua Morților. Are aproape aceeași co notație  pe care o întâlnim la catolicii europeni care, o zi mai târziu, pe 1 noimebrie, își onorează morții, în cimitire, cu coroane cu flori.

În mexic au loc parade, cântece, reuniuni de familie, la care se servesc dulciuri în formă de craniu. Iar oamenii poartă costume cu modele de schelete împodobite cu flori colorate. Oamenii sărbătoresc lângă cei dragi care nu mai sunt printre ei. Cimitirele sunt decorate și foarte aglomerate în timpul acestei sărbători care durează până pe 2 noiembrie în fiecare an.

Dovleacul de  Halloween

Unul dintre cele mai tipice simboluri ale halloween-ului este cu siguranță dovleacul. Datorită popularității produselor alimentare de toamnă, dovleacul este cu siguranță de neratat. Înainte de secolul al XIX-lea, forma rotundă a acestui fruct, care seamănă în mod imaginativ cu un cap uman, se preta foarte bine la a fi transformat într-un chip. Fața era cea a lui Jack-o’-lanternă. Legenda spune că Jack, un fierar de origine irlandeză, îl întâlnește într-o zi pe diavol într-un han.

Jack este condamnat să rătăcească pe pământ, pentru că după moarte nu-și găsește loc nici în rai, nici în iad, și are doar un felinar care să-i arate drumul. În trecut se sculptau napi, iar în ultima vreme aceștia au fost înlocuiți cu dovleci fin sculptați sau decorați, în interiorul cărora se pune o lumânare.

Moda costumelor de Halloween

Fiecare sărbătoare care se respectă are propriile obiceiuri, iar costumele de Halloween vin să puncteze specificul acesteia. Cum am spus, originea celtică a sărbătorii de Halloween includea folosirea măștilor. Chiar după ce sărbătoarea a devenit una pur comercială, acestea au rămas o trăsătură distinctivă. Celții foloseau mai ales deghizări legate de lumea naturală, în special de lumea animală, pentru a speria spiritele rele.

Acestea din urmă erau considerate a fi cauza recoltelor proaste și a condițiilor meteorologice nefavorabile. Printre cele mai faimoase măști de Halloween se numără încă cea a lui Michael Myers, care revine și în filme de groază recente și „obligatorii” în această perioadă, precum Halloween Kills. Dar există multe costume de Halloween. Nu numai vrăjitoare, fantome și schelete, ci și personaje fantastice și istorice.

Sursa foto: Pixabay

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre