Simona Ionescu / Redactor Șef

Logo-ul Apple este unul dintre cele mai cunoscute din lume. Oriunde v-ați afla pe planetă, un produs cu mărul stilizat pe el va fi recunoscut ca atare. Iar istoria lui e înconjurată de multe legende și povești urbane, unele de-a dreptul originale. Este despre una dintre cele mai cunoscute imagini de marcă din lume.

În plus, chiar dacă a fost stilizat, logo-ul e foarte asemănător cu cel ce a urmat logo-ului  inițial, care avea aceeași formă, dar mărul era colorat în culorile curcubeului. Acel simbol încă este cunoscut. În prezent compania a optat pentru o imagine monocromă, având strălucirea metalului.

Primul logo Apple părea un desen de epocă

Când compania a fost fondată, sigla nu a corespuns ideilor lui Steve Jobs. A înțeles toată lumea asta după ce logo-ul a fost înlocuit destul de repede. Mai exact, după numai un an. Inițial, într-un omagiu adus lui Isaac Newton și  legeii atracției universale a acestuia (gravitația), Apple a folosit un logo cu celebra imagine a savantului sub un măr. Așa cum știți, Isaak Newton a început să se gândească la forța gravitației după ce un măr i-a căzut pe cap.

Primul logo Apple, din 1976, arăta ca din altă epocă.

Logo-ul original Apple, creat de Ronald Wayne, prezintă o imagine a lui Isaac Newton citind o carte sub un copac. Acesta surprinde momentul de dinainte ca mărul să se desprindă de pe creangă și să-i cadă în cap. Desenul include numele companiei într-o panglică care se înfășoară în jurul imaginii. Pe lângă faptul că arăta din alte timpuri, chiar și pentru anul 1976, când a fost lansat, era un logo prea complicat pentru viziunea lui Steve Jobs. Acesta gândea deja în termeni de modernitate. Prin urmare a vrut repede să găsească un înlocuitor. Un an mai târziu a apărut ideea mărului multicolor mușcat.

Puțină istorie: cine a fost Alan Turing

Aici ar interveni în poveste Alan Turing, considerat de mulți ca fiind precursorul calculatoarelor moderne, inclusiv a inteligenței artificiale. Așa cum știți din cărțile de istorie, munca sa a fost esențială pentru victoria împotriva armatei naziste în timpul celui de-al doilea război mondial. Și, mai departe, pentru dezvoltarea informaticii așa cum o cunoaștem astăzi.

Alan Turing a creat în anul 1936 mașina Turing, prototipul computerului modern, punând astfel bazele inteligenței artificiale. Mașinăria semăna cu un scaner iar destinația sa fiind să stocheze memorie. Putea citi şi scrie instrucțiuni / date pe bandă. Tot el a dezvoltat și primul computer electronic. Dar a fost și primul om care a dezvoltat algoritmi, conceptul de software, memorie și teorii pentru programarea unor astfel de computere.

Savantul Alan Turing este considerat părintele informaticii moderne și al inteligenței artificiale

În timpul celui de-al doilea război mondial, s-a alăturat departamentului secret de codificare al guvernului britanic din Bletchley Park, pentru a descifra codurile germane supranumite Enigma. Pentru a trimite mesaje codate submarinelor naziste din Oceanul Atlantic, germanii foloseau o mașină de criptare. Sistemul de cifrare se schimba zilnic. Aceasta fusese numită Enigma. Turing a proiectat o mașină electronică, care rula toate permutările codului Enigma.

Aceasta le-a permis britanicilor să decripteze transmisiile germane. Așa erau descoperite locațiile navelor unde plănuiau să atace. Istoricii cred că fără computerul lui Turnig, războiul ar mai fi durat între 2 și 4 ani. Practic, savantul a salvat milioane de oameni de la moarte.

După război,  Alan Turing a continuat să-și dezvolte ideile. În 1950 a imaginat inteligența artificială. Marea întrebare era dacă mașinile pot gândi. Iar Alan Turing a creat o procedură, care azi se numește Testul Turing, ce se bazează pe capacitatea unui computer de a susține o conversație. El a încercat să demonstreze faptul că un computer ar putea fi considerat inteligent doar atunci când un om, care conversează cu el, nu este în stare să-l deosebească de un semen, având în vedere răspunsurile primite.

Cea mai frumoasă poveste despre logo-ul Apple este falsă

În anul 1952, când atinsese apogeul carierei sale științifice, Alan Turing a fost arestat pentru indecență. Motivul a fost homosexualitatea sa, ilegală atunci.

Logo-ul cu mărul mușcat în culorile curcubeului nu are legătură nici cu Alan Turing și nici cu comunitatea gay

În ciuda importanței sale în dezvoltarea științei, a fost găsit vinovat și condamnat la castrare chimică (injectare de estrogen).  Chinuit de transformările fizice, doar doi ani mai târziu, în 1954, Alan Turing s-a sinucis, mâncând un măr otrăvit cu cianură. De aici se spune că s-ar fi inspirat Steve Jobs când a aprobat noul logo Apple. Mărul mușcat făcea trimitere la decizia radicală a „părintelui” informaticii moderne de a-și lua viața. În plus, logo-ul avea culorile curcubeului, în onoarea comunității homosexuale. Acestea nu sunt însă decât legende urbane, speculații departe de adevăr.

Povestea reală a logo-ului Apple, dezvăluită chiar de autorul lui

Al doilea logo Apple, mărul mușcat multicolor, a fost ideea lui Ron Janoff, designer al companiei Regis McKenna. Acesta a creat sigla în 1977. Potrivit creatorului însuși, Steve Jobs nu i-a dat indicații. I-a cerut doar un logo nou, simplu. Pornind de la faptul că numele companiei era Apple ( n.r. – măr, în limba engleză), părea de la sine înțeles că un măr era cea mai potrivită siglă. Un măr stilizat însă, poate semăna prea mult cu un alt fruct. Cu o cireașă sau cu o piersică. De aceea a adăugat mușcătura.

Evoluția logo-ului Apple din 1976 până în prezent

Interpretarea mușcăturii a iscat un alt val de polemici. În engleză, „bite” (n.r. trad. – mușcătură) sună la fel ca și  „bit”. Mulți au interpretat că Janoff a adăugat acel detaliu mărului cu trimitere la informatică. Toți aceștia vor fi dezamăgiți de declarația designerului: fost o simplă coincidență, lui i s-a părut că este estetic așa. Nici benzile multicolore nu aveau nimic de-a face cu comunitatea gay. Explicația este că Apple II a fost primul computer personal cu monitor în culori. Logic, crearea unui logo multicolor avea sens.

Sursa foto: Pixabay, Actualidadipiphone.com, The Harvard Gazette

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre