Luxor, cel mai mare muzeu în aer liber din lume. Temple gigantice, morminte ascunse și multe secrete
În Egipt te întorci în istorie. Temple gigantice, morminte ascunse și statui colosale nu sunt închise în vitrine, ci stau sub cerul liber, integrate în viața cotidiană a locuitorilor. Dar ce face ca Luxor, cel mai mare muzeu în aer liber din lume să fie atât de special? Oare doar ruinele sale faimoase, sau și secretele îngropate sub nisipuri, dezvăluite recent?
Istoria Luxorului începe cu aproximativ 5.200 de ani în urmă, în jurul anului 3200 î.Hr., când era cunoscut sub numele de Theba (sau Waset în egipteana antică), una dintre cele mai vechi orașe locuite continuu din lume.
Situat pe malurile Nilului, la circa 675 de kilometri sud de Cairo, Theba a devenit capitala Egiptului în timpul Regatului Nou (aproximativ 1550-1070 î.Hr.), în special sub dinastiile a 18-a până la a 20-a. A fost un centru politic, militar și religios, dedicat triadei tebane: Amun-Ra, zeul suprem, Mut, soția sa și Khonsu, fiul lor.

În perioada sa de glorie, sub faraoni precum Amenhotep al III-lea (1390-1353 î.Hr.), Theba era cel mai mare oraș din lume, cu o populație de peste 80.000 de locuitori și o bogăție fabuloasă provenită din expediții în Nubia, Canaan și Siria.
Nilul împărțea orașul în două: malul estic, „țara viilor”, cu temple și palate, și malul vestic, „țara morților”, necropola cu morminte regale. Declinul a început în Perioada Târzie, când puterea s-a mutat spre nord, iar orașul a fost jefuit de asirieni în 663 î.Hr.
Totuși, Theba a rămas un centru religios până în epoca greacă, când Alexandru cel Mare a vizitat templele sale.
Mai târziu, a devenit un sat modest, până la redescoperirea sa în secolul al XIX-lea, când a fost numit Luxor (de la arabă „al-quṣūr”, însemnând palate). Astăzi, cu o suprafață de 417 kilometri pătrați, Luxor găzduiește o treime din monumentele antice ale lumii, fiind declarat sit UNESCO în 1979.
Ce înseamnă pentru un turist să viziteze cel mai mare muzeu în aer liber din lume? Pe malul estic, Complexul Karnak domină peisajul, cel mai mare sit religios antic din lume, întins pe 100 de hectare și construit de-a lungul a 2.000 de ani, începând cu Regatul Mijlociu sub Senusret I (1971-1926 î.Hr.).
Aici, Sala Hipostilă cu 134 de coloane gigantice, înalte de peste 23 de metri, evocă puterea faraonilor, iar Lacul Sacru oferă vederi panoramice uluitoare.

Legat de Karnak printr-un bulevard de 2,7 kilometri cu sfincși, restaurat complet în 2021, se află Templul Luxor, construit în jurul anului 1400 î.Hr. de Amenhotep al III-lea și completat de Tutankhamon și Ramses al II-lea.
Un obelisc de 25 de metri încă stă mândru, în timp ce un „frate” de-al lui a fost mutat la Paris în 1831.
Pe malul vestic, Valea Regilor ascunde peste 60 de morminte săpate în stâncă, inclusiv KV62 al lui Tutankhamon, plin de hieroglife și scene din viața de apoi. Valea Reginelor, cu morminte vibrant colorate pentru soțiile și copii regali, și Templul Mortuar al Hatshepsut, o capodoperă terasată din calcar, dedicată zeilor Hathor și Amun-Ra, completează peisajul.
Nici un turist nu are voie să rateze Coloșii lui Memnon, două statui de 18 metri ale lui Amenhotep al III-lea, care „cântau” dimineața din cauza fisurilor cauzate de cutremure, sau Ramesseum-ul lui Ramses al II-lea.
Dar Luxor nu e doar despre atracțiile celebre ale Egiptului, e un loc plin de mistere, care demonstrează că istoria sa e încă vie. Puțini știu că sub Karnak se afla o insulă antică formată de Nil, legată de mitul creației egiptene, iar geoarheologii au dezvăluit în 2025 că templul a fost construit intenționat pe acest pământ ridicat, reflectând credințele religioase.
În 2021, a fost descoperit și „Aten”, cel mai mare oraș antic egiptean excavat vreodată, cu ateliere, vase și unelte din vremea lui Amenhotep al III-lea.
Alte secrete includ 30 de sicrie din lemn bine conservate, vechi de 3.000 de ani, găsite în 2019 la El-Assasif, cu mumii și texte din Cartea Morților. În 2025, arheologii au scos la suprafață și mormântul lui Thutmose al II-lea, cu plafoane albastre și texte religioase, deteriorat de inundații antice, plus trei morminte din Regatul Nou la Dra Abu el-Naga, cu scene de banchet.
În 2026, a fost excavat la Templul Montu din Karnak. Aceste descoperiri arată că Luxor continuă să surprindă, ca un puzzle nesfârșit.
Sursă foto: axatours.com, girlonatrail.pl
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook