Istoria a consemnat că Yuri Gagarin a fost primul om care a ajuns în spațiu, dar mai puțini știu despre moartea stupidă a primului om care a ajuns în cosmos. Yuri Gagarin a intrat și a rămas în istorie drept un adevărat erou. Iar ziua de 12 aprilie 1961 este o zi istorică.
La 12 aprilie 1961, nava „Vostok” a ajuns în spațiu, condusă de cosmonautul Yuri Gagarin. După primul minut în spațiu, rusul a spus ceva ce avea să rămână imprimat în istoria colectivă a lumii. „Cerul e negru, Pământul e albastru” – au fost cuvintele primului am ajuns în spațiu.
Succesul a fost uriaș, iar Iuri Gagarin a fost devenit Erou al Uniunii Sovietice și al lumii. Racheta Vostok, lansată la 12 aprilie 1961 și plasată de Yuri Gagarin pe orbita Pământului, avea misiunea de a demonstra că omul poate supraviețui în spațiu. Racheta avea la bord echipament pentru transmisii radio și video, precum și dispozitive care să ofere centrului de comandă de la sol informații despre starea cosmonautului.
„Cerul e negru, Pământul e albastru”
Yuri Gagarin a stat 108 minute în spațiu, apoi s-a catapultat și a ajuns pe Pământ. Odată cu primul pas făcut înapoi pe pământ, Gagarin, a devenit o adevărată vedetă internațională. Și a povestit totul, pas cu pas. „Când am pus piciorul pe Pământ, am văzut o femeie cu o fetiţă care stăteau lângă un viţel bălţat şi se uitau la mine curioase. M-am îndreptat spre ele.
Femeia şi fetiţa au pornit în întâmpinarea mea. Dar, pe măsură ce mă apropiam de ele, pasul lor se încetinea. Eu purtam costumul meu special de culoare portocaliu aprins şi probabil că aspectul lui le cam speriase. Niciodată nu mai văzuseră aşa ceva. «Sunt de-al vostru tovarăşă, de-al vostru», le-am strigat eu, simţind un fior de emoţie şi scoţându-mi casca ermetică.
Era Anna Akimova Tahtarova, soţie de pădurar, cu nepoţica ei Rita, în vârstă de 6 ani. «Nu cumva vii din Cosmos?», m-a întrebat femeia nesigură. «Chiar aşa!» – i-am răspuns eu”, a povestit Iuri Gagarin.
Are orașe și străzi care îi poartă numele
Yuri Gagarin, sau după numele său complet Yuri Alekseyevich Gagarin, s-a născut pe date de 9 martie, 1934, în apropierea orașului Gzhatsk din Uniunea Sovietică. Astăzi, orașul îi poartă numele. În anul 1951 Gagarin a absolvit o școală vocațională în apropierea Moscovei. Educația lui nu s-a oprit aici.
A continuat să învețe la un colegiu industrial din Saratov. În același timp, a început un curs de pilotaj de avioane. La finalizarea cursului Gagarin s-a înscris la școala de cadeți a Forțelor Aeriene Sovietice din Orenbug. Pe care a absolvit-o în 1957.
Moartea misterioasă a primului om care a ajuns în cosmos
Deși nu s-a mai întors în spațiu, Gagarin a avut un rol activ în pregătirea viitorilor astronauți sovietici și nu numai. El a făcut numeroase vizite în alte țări și în anul 1962 a devenit reprezentant al Sovieților Supremi. S-a întâlnit chiar și cu Regina Elisabeta II, care a spus, ulterior, despre el că este „fascinant”.
Din păcate viața lui avea să se sfârșească brusc în anul 1968. În timpul unui antrenament de zbor, avionul lui Gagarin a intrat în contact cu alt aparat de zbor, impact ce l-a omorât pe loc. Cenușa sa se află în zidul Kremlinului. Aceasta este versiunea oficială.
În dimineața de 27 martie 1968, Gagarin se pregătea pentru un zbor de antrenament de rutină cu un MIG-15 pe un aeroport de lângă Moscova, își amintește colegul său din acea vreme, cosmonautul Vladimir Aksionov, citat de AFP. „Cu Yuri, am consultat aceeași doctori, am ascultat aceleași previziuni meteo, deoarece decolarea mea era prevăzută o oră după a lui”, a povestit acesta.
Zborul lui Aksionov, 34 de ani la acea vreme, a fost anulat. Dar după ce au anunțat revenirea la bază, nici Gagarin și nici copilotul său Vladimir Serioghin, 45 de ani, nu au mai răspuns la apelurile radio. Elicopterele plecate în căutarea lor au găsit fragmente din carcasa avionului, la 65 km de aeroport. Cadavrul lui Gagarin a fost găsit a doua zi. Potrivit versiunii oficiale, echipajul avionului a fost nevoit să efectueze o manevră bruscă din cauza unei „schimbări în situația din aer”, ceea ce a provocat prăbușirea.
Raportul morții lui Gagarin, secret de stat
„Raportul comisiei oficiale, respectiv 29 de volume, nu a fost niciodată publicat. Asta a determinat colegii noștri să facă propriile cercetări”, a povestit Alexandr Glusko, istoric al sectorului spațial aerian. La acel moment, au circulat mai multe zvonuri legate de moartea sa: că ar fi fost ucis la ordinul Kremlinului, gelos pe popularitatea sa, sau că ar fi fost răpit de extratereștri. S-a mai vehiculat și că ar fi fost totul o mascaradă. Și că eroul cosmosului ar fi fost de fapt internat într-un azil psihiatric.
În 2011, la 50 de ani de la moartea lui Gagarin, arhivele Kremlinului au anunțat ridicarea vălului privind acest accident. Potrivit acestor noi concluzii, „unul dintre motivele probabile” ale prăbușirii avionului ar fi fost prezența unui balon meteo, pe care Gagarin și Serioghin au încercat în zadar să-l evite.
„Unul dintre motivele probabile! Această formulă nu spune nimic! Și niciun document dintre cele 29 de volume ale anchetei nu a fost publicat vreodată în întregime”, susține însă Alexandr Glusko. Acesta crede că misterul care învăluie decesul lui Gagarin încearcă să ascundă „problemele în organizație și disfuncționalitățile din sectorul spațial sovietic”, care era atunci un simbol al succesului URSS.
Cosmonautul Alexei Leonov, membru al comisiei de anchetă din 1968, a lansat o altă versiune, după căderea URSS, în 1991. Potrivit lui Leonov, un avion Suhoi care nu ar fi trebuit să fie pe traiectoria MIG-ului lui Gagarin a trecut la mai puțin de 20 de metri de avionul său. Iar spărgând bariera sonică, pilotul provocat rotirea și prăbușirea avionului cosmonautului. „Am văzut un document declasificat care confirmă (această teză)”, a afirmat în iunie 2017 Alexei Leonov, vorbind despre moartea misterioasă a primului om care a ajuns în cosmos, pentru agenția Ria Novosti.
Cum se fac banii în marile ONG-uri implicate politic. E de necrezut ce se întâmplă în toată lumea
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook