Cum a fost spartă o identitate de spion rus, construită timp de un deceniu, datorită unei pisici
Investigația a reușit să lege viața falsă a spioanei rusoaice Maria Adela Kuhfeldt Rivera în Napoli de identitatea sa reală din Rusia folosind urma lăsată de animalul ei de companie.
Timp de ani de zile, o femeie care se prezenta sub numele de Maria Adela Kuhfeldt Rivera a dus o viață aparent normală și sofisticată în Italia. Spunea că este bijutier, vorbea mai multe limbi străine, organiza evenimente mondene și făcea parte din cercuri exclusiviste din apropierea Comandamentului NATO din Napoli.
A devenit secretara unui club Lions local, parte a rețelei internaționale Lions Clubs, organizație civică exclusivistă care reunește lideri din mediul de afaceri, armată și administrație publică, axată oficial pe acțiuni caritabile și stabilire de contacte, referindu-se la procesul de a stabili și dezvolta relații profesionale pentru a obține suport, informații și oportunități. Clubul din Napoli era frecventat inclusiv de ofițeri NATO. În acest context, s-a împrietenit cu soțiile unor generali și a avut relații romantice cu bărbați care aveau acces direct sau indirect la informații sensibile. Nimeni nu a bănuit că această femeie elegantă și sociabilă era, de fapt, un agent „ilegal” al serviciilor de informații militare ruse (GRU), antrenat să trăiască ani de zile sub o identitate complet inventată.

Primele suspiciuni serioase au apărut în urma unei investigații jurnalistice realizate de echipe specializate în open-source intelligence (OSINT, adică analiza și corelarea informațiilor obținute exclusiv din surse publice precum baze de date, rețele sociale, documente oficiale și scurgeri de date). „Maria Adela” deținea un pașaport peruvian aparent autentic, însă numărul acestuia făcea parte dintr-o serie cunoscută ca fiind utilizată de serviciile ruse pentru agenți sub acoperire.
Odată ce investigația a fost publicată, femeia a părăsit brusc Italia și s-a întors în Rusia. Dispariția ei a confirmat suspiciunile: era clar că fusese retrasă de Moscova. Totuși, deși existența spioanei fusese dovedită, adevărata ei identitate rămânea necunoscută.
Luni întregi, poate chiar un an, investigatorii au încercat să stabilească cine era, de fapt, femeia din spatele identității Maria Adela Kuhfeldt Rivera. Toate pistele se blocau. Documentele erau false, trecutul era fabricat, iar după repatriere nu mai exista nicio legătură evidentă între viața ei din Italia și cea din Rusia.
Singurul element constant din toate relatările celor care o cunoscuseră era un detaliu aparent nesemnificativ, anume dragostea ei profundă pentru pisica sa, Luisa.
Prietenii din Italia au spus același lucru, anume că Luisa era mereu cu ea. Investigatorii și-au pus o întrebare simplă, dacă există ceva ce această femeie ar fi luat cu ea din viața falsă în cea reală, acel lucru ar fi fost pisica.
Orice animal care călătorește peste granițe trebuie să fie microcipat. Microcipul conține un număr unic, imposibil de duplicat, necesar pentru transport internațional. Echipa de investigație a reușit să obțină numărul microcipului pisicii Luisa din Italia.
Cu acest număr, au început să caute în baze de date rusești, inclusiv în unele scurse public, care conțineau înregistrări veterinare. Acolo au găsit potrivirea, iar același microcip era înregistrat la o clinică veterinară din Rusia.
Căutările au continuat pe VKontakte, echivalentul rusesc al Facebook. Acolo a apărut o femeie pe nume Olga Kolobova, care urmărea și interacționa cu pagina clinicii veterinare respective. Pe profilul ei apărea o pisică identică cu Luisa.
Din acel moment, restul investigației a fost relativ simplă. Conectarea microcipului cu profilul social a făcut legătura directă între identitatea falsă din Italia și persoana reală din Rusia. Spioana fusese, în sfârșit, identificată.
Cazul „Doamna cu pisica” demonstrează cât de vulnerabile pot fi operațiunile de spionaj pe termen lung în era digitală. Un detaliu mărunt, ca un simplu microcip al unui animal de companie, a reușit să distrugă ani de muncă sub acoperire.
Investigația completă va reconstrui în detaliu viața construită sub identitatea falsă din Italia: cercurile sociale în care a pătruns, mecanismele prin care a câștigat încrederea unor persoane din proximitatea structurilor NATO și limitele reale ale accesului său la informații sensibile. De asemenea, va documenta procesul de verificare a identității după retragerea sa în Rusia și instrumentele digitale folosite pentru a confirma că aceeași femeie a operat ani la rând sub două identități diferite, inclusiv prin analiza interacțiunilor din aplicația de matrimoniale Tinder.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook