Un om a fost lovit în creier de un fascicul de particule, care omoară în câteva secunde. În 1978, în Uniunea Sovietică, o inspecție de rutină într-unul dintre cele mai puternice acceleratoare de particule din lume s-a transformat într-unul dintre cele mai neobișnuite cazuri de supraviețuire din istoria științei.
Omul lovit în creier de un fascicul de particule a supraviețuit printr-o minune. Fizicianul Anatoli Bugorski și-a plasat accidental capul în calea unui fascicul de protoni care se deplasa cu o viteză apropiată de cea a luminii. A urmat ceva ce pare imposibil. O doză letală de radiații i-a traversat craniul, dar el a trăit.
Un aparat construit pentru fizică extremă
Accidentul a avut loc la sincrotronul U-70, un accelerator de protoni uriaș, capabil să atingă energii de până la 76 GeV, printre cele mai mari din lume la acea vreme.
U-70 synchrotron este o instalație uriașă care accelerează protoni (particule din atom) până la energii extrem de mari, în acest caz, până la aproximativ 76 GeV, ceea ce era printre cele mai ridicate niveluri din lume la acea vreme. Cu cât energia este mai mare, cu atât particulele se deplasează mai aproape de viteza luminii și pot fi folosite pentru a studia structura materiei la nivel foarte profund.
Panoul de control al acceleratorului de particule U-70”. Panoul de control al acceleratorului U-70 din cadrul Institutului de Fizică a Energiilor Înalte din orașul Protvino. (foto: Wikipedia)
Problema este că astfel de mașini produc fascicule de particule extrem de concentrate și periculoase, motiv pentru care au sisteme stricte de siguranță. În cazul accidentului, o eroare a permis expunerea directă la un astfel de fascicul.
Pe 13 iulie 1978, Bugorski verifica un echipament defect când un mecanism de siguranță a eșuat. Crezând că fasciculul era oprit, s-a aplecat, fără să știe că un flux concentrat de protoni era încă activ.
Omul lovit în creier: „Mai strălucitor decât o mie de sori”
În acel moment, Bugorski a experimentat ceva fără precedent. El a descris ulterior că a văzut un fulger „mai strălucitor decât o mie de sori”, dar fără să simtă durere.
Lovitura fizicianului Anatoli Bugorski, omul căreuia fascicolul i-a trecut prin creier
Fasciculul a intrat prin partea din spate a capului, traversând regiuni importante ale creierului, inclusiv lobii occipital și temporal, și a ieșit prin față, în zona nasului.
Doza de radiație a fost estimată la aproximativ 200.000–300.000 de roentgeni (echivalentul a mii de sieverti), mult peste limita considerată letală pentru un organism uman.
De ce nu a murit după ce a fost lovit în creier de fascicul
Din punct de vedere medical, Bugorski ar fi trebuit să moară aproape instantaneu. Totuși, fizica fasciculului explică parțial supraviețuirea sa.
Spre deosebire de expunerea generalizată la radiații, fasciculul de protoni era extrem de îngust și concentrat. A provocat o leziune pe o traiectorie foarte precisă, afectând doar o porțiune limitată a țesutului, nu întregul organism.
Astfel, deși doza locală a fost uriașă, efectul sistemic, de obicei cauza morții în astfel de cazuri, a fost mai redus decât s-ar fi așteptat.
O amprentă biologică permanentă
Medicii se așteptau ca el să moară în câteva zile. Totuși, organismul său a supraviețuit, dar cu efecte permanente. Partea stângă a feței a fost grav afectată și a suferit leziuni ireversibile. El și-a pierdut auzul la o ureche, iar nervii faciali au fost distruși, provocând paralizie parțială. Au mai apărut și convulsii și probleme neurologice
În mod surprinzător, funcțiile sale cognitive au rămas în mare parte intacte.
Întoarcerea la viața profesională
În ciuda accidentului, Bugorski și-a continuat viața. A revenit la muncă în domeniul fizicii și și-a finalizat doctoratul, continuând să lucreze în cercetare.
Cazul său a rămas mult timp puțin cunoscut, în parte din cauza secretomaniei sovietice privind accidentele științifice și nucleare.
O anomalie biologică imposibilă
Bugorski a devenit un caz unic în medicina modernă, un om care a supraviețuit unui fascicul de particule cu energie extremă traversându-i creierul.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
