Papii nu primesc salariu și nu dețin conturi bancare personale. Conform normelor Vaticanului, toate cheltuielile lor sunt acoperite de Sfântul Scaun, iar bunurile pe care le folosesc țin de instituție, nu de persoana lor. Papa Ioan Paul al II-lea a avut o cerere ciudată la ceremonia de învestire.
În spatele acestei austerități oficiale, istoria arată însă că Papii au fost oameni cu oameni cu gusturi, temeri și preferințe, au avut pasiuni, excentricități și gesturi surprinzătoare, care i-au apropiat sau, uneori, i-au uimit pe credincioși. Care a fost marele hobby al Papei Ioan Paul al II-lea.
Papa Ioan Paul al II-lea: fotbal, donații și renunțări spectaculoase
Papa Karol Wojtyła, devenit Papa Ioan Paul al II-lea (1978–2005), a fost unul dintre cei mai populari Suverani Pontifi ai secolului XX. Sportiv în tinerețe, pasionat de schi și drumeții, el a rămas un iubitor declarat al fotbalului, susținând echipa poloneză Cracovia.
În presa italiană au circulat relatări potrivit cărora ceremonia oficială de învestire ar fi fost programată dimineața, pentru a nu interfera cu un meci transmis la televizor. Episodul, repetat adesea ca anecdotă, a contribuit la imaginea unui Suveran Pontif apropiat de pasiunile oamenilor obișnuiți.
Papa Ioan Paul al II-lea și-a vândut automobilul la licitație
Mult mai bine documentate sunt însă gesturile sale financiare. În 1981, după atentatul din Piața Sfântul Petru, presa italiană a relatat că o văduvă i-ar fi lăsat moștenire o sumă considerabilă. Vaticanul a precizat ulterior că Ioan Paul al II-lea nu a acceptat bunuri personale, direcționând donațiile către opere caritabile.
În 1997, un automobil Ford Escort din 1975, pe care îl folosise în perioada în care era cardinal la Cracovia, a fost vândut la licitație, iar banii au fost donați în scopuri umanitare. Gestul a fost confirmat de organizatorii licitației și a fost reflectat în presa internațională.
Ioan al XXIII-lea, un Papă autodidact și contemplativ
Papa Ioan al XXIII-lea (1958–1963), născut Angelo Giuseppe Roncalli, provenea dintr-o familie modestă din Bergamo. Biografiile sale arată că a avut un parcurs educațional dificil în primii ani, latina, limba oficială a bisericii, fiind o provocare. În seminariile de la începutul secolului al XX-lea, metodele pedagogice includeau uneori pedepse fizice, precum lovirea peste degete, practică obișnuită în epocă.
Papa Ioan al XXIII-lea mergea să se reculeagă în Turnul Vânturilor
În perioada pontificatului, Ioan al XXIII-lea era cunoscut pentru simplitatea și umorul său. Turnul Vânturilor (Torre dei Venti), clădire istorică din Vatican care găzduiește un vechi observator astronomic, era unul dintre locurile sale preferate pentru reculegere.
Relatările despre faptul că ar fi privit cu binoclul terasele din jur țin mai degrabă de folclor decât de documente oficiale, însă este cert că Suveranul Pontif obișnuia să se retragă în spații liniștite pentru reflecție.
Papa Paul al VI-lea și disciplina ascetică: purta sub sutana albă o cămașă aspră, din păr de animal
Papa Paul al VI-lea purta sub sutana albă o cămașă aspră, din păr de animal Sursă foto: Vatican Media
Succesorul său, Suveranul Pontif Paul al VI-lea (1963–1978), a condus biserica într-o perioadă de transformări profunde, marcate de aplicarea reformelor Conciliului Vatican II. Suveranul Pontif a fost un bărbat sobru, preocupat de dimensiunea spirituală a suferinței.
Potrivit unor biografii și mărturii ale apropiaților, purta uneori sub sutana albă o cămașă aspră, din păr de animal, un gest inspirat din tradițiile ascetice medievale. Practica mortificării corporale, deși rară în epoca modernă, are rădăcini vechi în spiritualitatea catolică.
Papa Pius al XII-lea și obsesia pentru ordine
În ceea ce îl privește pe Pius al XII-lea (1939–1958), pe numele său Eugenio Pacelli, acesta a fost un diplomat rafinat, dar și un om extrem de riguros. Martorii din interiorul Vaticanului au relatat că Suveranul Pontif era foarte sensibil la dezordine și avea o aversiune pronunțată față de muște, insecte pe care le considera simbol al neglijenței.
Se spune că ținea la îndemână un obiect pentru a le îndepărta din birou, detaliu menționat în unele memorii publicate după moartea sa. Pontificatul său a coincis cu anii celui de-Al Doilea Război Mondial, iar personalitatea sa a fost analizată mai ales prin prisma rolului jucat în acea perioadă, nu prin excentricități personale.
Papa Pius al XI-lea și pasiunea pentru automobile
Predecesorul său, Suveranul Pontif Pius al XI-lea (1922–1939), a fost primul papă care a folosit frecvent automobilul. După semnarea Tratatului de la Lateran în 1929, Vaticanul a devenit stat independent, iar mobilitatea pontifului a crescut.
Arhivele arată că în garajele Vaticanului existau mai multe vehicule, inclusiv modele oferite de producători italieni. Presa epocii nota că papa era interesat de inovațiile tehnice și aprecia mașinile rapide. Cifra de 16 automobile este menționată în relatări jurnalistice, deși inventarele oficiale variază.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
