Un grup înarmat format din șase intelectuali români evrei și cadre ale Partidului Comunist (Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Sașa Mușat și Haralambie Obedeanu) au furat 1.600.000 de lei românești (aproximativ 250.000 de dolari americani) dintr-o mașină blindată a Băncii Naționale a României în anul 1959. Hoții au fost distribuiți în rolurile principale dintr-un film regizat de Virgil Calotescu. Dacă ar fi refuzat, ar fi fost împușcați pe loc.
Jaful comunist din 1959
Trebuie să fii destul de nebun ca să jefuiești o bancă. Dar un grup format din intelectuali români evrei au reușit… În vara anului 1959, România comunistă o ducea mai bine ca oricând. Nu și cei care o locuiau… A început procesul masiv de naționalizare și, brusc, oameni din toată țara s-au trezit deposedați de puținul pe care îl aveau.
Mănăstirile au fost golite, iar sute de călugări au fost dați afară. Numeroși scriitori, poeți și foști politicieni au fost trimiși în judecată de Securitate sub suspiciunea de trădare și rebeliune. Puțini sunt cei care știu că în același an a avut loc primul și singurul atentat împotriva Băncii Comuniste Române.
S-au furat 1.600.000 de lei
Ziua de 28 iulie a început ca o zi de vară tipic românească. Soarele strălucea, proletariatul muncea, iar cele mai des auzite sunete auzite deasupra capitalei București erau: „Da, tovarășe”. Era la fel peste tot, cu excepția din fața Băncii Naționale a României, unde era parcată o mașină misterioasă. Era mașina însărcinată să ducă la bancă salariile oamenilor.
Dar chiar când roțile mașinii s-au oprit, o altă mașină a parcat în spatele ei și, brusc, mai mulți mascați au îndreptat armele de foc spre cele două persoane din mașina guvernamentală. Acesta a fost marele jaf comunist de la bancă. În scurt timp, conținutul mașinii a fost golit în mașina hoților. S-au furat 1.600.000 de lei, echivalentul a 250.000 de dolari americani.
Hoții au fost cinci bărbați și o femeie
Jaful românesc de la Banca Comunistă a fost opera unei bande de 6 persoane: cinci bărbați și o femeie. Interesant este că toți șase erau foști membri foarte lăudați și dedicați ai Serviciului Român de Informații, toți simpatizanți ai regimului comunist.
Agenți speciali, șefi ai serviciului criminalistic al miliției, șefi în Academia de Aviație, decani de facultate și ingineri. De ce ar fi jefuit o bancă un grup de indivizi atât de bine cotați? Și ce aveau de gând să facă cu 1 milion de dolari în bani românești?
Hoții au jucat în filmul „Reconstrucția”
Au existat diverse ipoteze. Oficialii au declarat că a fost un atac la adresa regimului comunist. Cei șase au spus în timpul interogatoriului că au făcut-o pentru a susține financiar unele organizații naționaliste israeliene. Până la urmă, motivațiile finale sunt încă necunoscute, iar toate răspunsurile discutabile.
Cert este că jaful a fost un act nemaiîntâlnit până atunci, care i-a șocat nu doar pe români, dar și pe autoritățile comuniste. De fapt, au fost atât de uimiți de evenimente încât au decis să facă un film intitulat „Reconstrucția” pentru a arăta în profunzime, pas cu pas, cum s-a desfășurat actul.
Indivizii, „angajați” să joace propriile roluri în film
Bineînțeles, singurii care au avut voie să vadă produsul final au fost membrii regimului. Pentru ca lucrurile să fie cât mai exacte, aceștia i-au „angajat” pe aceiași hoți din jaful real pentru a-și juca propriile roluri în film și li s-au promis pedepse reduse pentru a se conforma.
Nu știau că nu va exista nicio milă și nicio reducere de pedeapsă, deoarece cinci din cei șase membri au fost condamnați la moarte pentru că au încercat și au reușit să jefuiască Banca Națională a României. Monica, componenta feminină a bandei, a fost condamnată la muncă în folosul comunității pentru că era mamă. Mai târziu, în anul 2013, regizorul Nae Caranfil a regizat filmul „Closer to the moon”, inspirat din povestea jafului.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook