Povestea Giuliei Farnese, „cea mai frumoasă dintre doamne”. A fost amanta Papei Alexandru al VI-lea

Pe 23 martie 1524, la vârsta de 50 de ani, Giulia Farnese moare într-o cameră înconjurată de frații Bisericii San Girolamo della Carità, la doi pași de palatul pe care fratele ei, Alessandro, îl construia. Femeia, cândva renumită pentru frumusețea ei, era nimeni alta decât fosta amantă a Papei Alexandru al VI-lea. 

De fapt, despre ea știm destul de puțin. Despre Giulia, numită „La Bella”, rămâne descrierea unui prieten al lui Cesare Borgia într-o scrisoare: o femeie cu ochi negri și expresivi, fața rotundă și obraji purpurii și seducători, un corp zvelt și elegant. Era, spune acesta, „cea mai frumoasă dintre doamne… niciodată nu am văzut ceva asemănător”. 

A devenit amanta Papei la doar 15 ani 

Atât de frumoasă încât, la doar 15 ani, în 1489, era deja căsătorită cu Orsino Orsini, iar cardinalul Rodrigo Borgia, de 62 de ani, viitorul Papă Alexandru al VI-lea, s-a îndrăgostit de ea la prima vedere, făcând-o amanta sa. 

Încurajată de mama sa, Giovannella Caetani, și de priceputa sa soacră, Adriana De Mila (verișoară a cardinalului Borgia și educatoare a fiicei acestuia, Lucrezia), Giulia a continuat relația timp de mulți ani, câștigând apelative precum „concubina papei” și „logodnica lui Hristos”. 

Relația cu Papa i-a adus nenumărate beneficii 

Giulia nu doar că a participat la prima nuntă a Lucreziei Borgia, în vârstă de treisprezece ani, pe 12 iunie 1493, dar, conform cronicii lui Stefano Infessura citată de Claudio Rendina, a ieșit în evidență la finalul banchetului într-un joc pentru dame iscusite, în care a trebuit să recupereze cât mai multe bomboane dintr-un bol, folosindu-se de sâni.

Din relația, nu tocmai secretă, cu pontiful, familia Giuliei a obținut beneficii importante: casa Farnese, soțul Orsini, care a primit feuda Carbognano în 1494, dar mai ales fratele ei, Alessandro, pentru care Giulia a netezit drumul în cariera ecleziastică. 

Pe 20 septembrie 1493, Papa Alexandru al VI-lea l-a făcut cardinal, alături de fiul său Cesare. Anonimul Pasquino i-a dedicat una dintre celebrele sale poezii noului cardinal Farnese. 

„Ai fost ridicat  

la pălăria cardinală prin acea scroafă,  

Giulia, sora ta,  

care s-a culcat cu Alexandru al VI-lea  

până în clipa în care  

viața lui s-a sfârșit”, suna poezia, care a scandalizat societatea la vremea respectivă. 

Papa Alexandru al VI-lea ar fi făcut copil cu amanta

Pe 30 noiembrie 1492, Giulia a născut o fetiță pe care a numit-o Laura. Nu este clar dacă tatăl Laurei era Orsino sau Papa Alexandru al VI-lea.  Oricare ar fi fost situația, Giulia susținea că Laura era, într-adevăr, fiica Papei, dar acest lucru ar fi putut fi spus pentru a ridica statutul copilului în vederea unor posibile căsătorii viitoare.

Giulia Farnese, capturată de regele Carol al VIII-lea

Spre sfârșitul anului 1494, Giulia a fost capturată în zona Viterbo de avangarda armatei regelui francez Carol al VIII-lea, care mărșăluia spre Roma. Ea a fost eliberată datorită răscumpărării plătite cu generozitate de Papă. 

La scurt timp după, în 1495, relația dintre „La Bella” și Borgia s-a încheiat într-un mod neclar. Giulia a început să apară din ce în ce mai rar pe scena înaltei societăți. 

Fratele Giuliei Farnese a vrut să o șteargă din memoria tuturor 

Dintre numeroasele portrete atribuite Giuliei, cel mai cunoscut este cel al lui Luca Longhi de la Castel Sant’Angelo și cel al lui Rafael din „Transfigurarea”, lăsat neterminat. Unii cercetători îi atribuie fratelui Alessandro, devenit ulterior Papa Paul al III-lea, dorința de a pierde amintirea surorii sale, de a-i șterge imaginea, aproape din rușine, pentru a face uitată originea carierei sale ecleziastice. 

Dacă această explicație este una adevărată, devine o aluzie clară de luat în seamă o parte din testamentul pe care Giulia l-a redactat cu 9 zile înainte de a muri, adresându-se fratelui său. Acestuia îi lăsa două perne și patul său cu baldachin. Zece ani mai târziu, fratele ei a urcat pe tronul papal ca Papa Paul al III-lea.