Omul a fost nevoit să fugă din țară (sau a fost îndrumat să o facă), după ce a fost închis de regimul Iliescu. FSN-ist, după ce a devenit primar, a inițiat un proces de reformare profundă: a desființat CAP-ul și a început să redistribuie pământurile confiscate de comuniști către localnici. Lucrurile au degenerat, a fost răscoală la Săpânța, au intervenit jandarmii, s-au luat ostateci, iar el a devenit primul deținut politic de după Revoluție.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Toader Ștețca a fost ales președinte al filialei locale a Frontului Salvării Naționale (FSN) și apoi a devenit primar al comunei Săpânța în iarna anului 1990. Doi ani mai târziu, devenea primul deținut politic de după Revoluție, în urma unor incidente care au fost numite „răscoala de la Săpânța”. Povestea lui merită știută. Cursul lucrurilor i-a schimbat radical viața.
Tânărul Toader Ștețca era cunoscut în localitate datorită carierei sale de fotbalist la mai multe echipe din țară. În primăvara anului 1990, proaspăt ales primar al comunei Săpânța, Toader Ștețca a inițiat un proces de reformare profundă: a desființat CAP-ul și a început să redistribuie pământurile confiscate de comuniști către localnici, conform registrelor anterioare colectivizării. Demersul lui a avut loc cu puțin timp înainte de apariția unor legi oficiale de retrocedare.
Primele retrocedări din România democratică
Noul primar a format o comisie pentru fondul funciar și, folosindu-se de registrele din perioada 1948 – 1959, a început să restituie pământurile oamenilor. Oamenii depuseseră cereri scrise de mână, solicitând restituirea terenurilor care le aparținuseră lor sau familiilor lor. Acestea au fost comparate cu documentele oficiale din timpul comuniștilor. Pentru că nu exista o lege clară privind retrocedarea în acea perioadă, primăria a emis doar adeverințe care atestau că terenurile au fost înapoiate.
Primul primar ales al comunei Săpânța, Teoader Ștețca, a devenit primul deținut politic de după Revoluție (Foto: Portalul Sindical)
„Titlurile de proprietate nu erau încă reglementate legal – Legea 18/1991 se încheiase deja la 1 octombrie 1991. Abia din 1994 s-au început procedurile legale pentru emiterea acestor titluri”, își amintește Dumitru Turda, responsabil cu registrul agricol al comunei.
Inclusiv cooperativa agricolă din localitate (CAP-ul) a fost desființată, iar bunurile au fost împărțite între oameni. Dar oamenii nu s-au mulțumit să își primească înapoi terenurile familiilor.
Răscoala de la Săpânța
La scurt timp, între localnici au izbucnit conflicte legate de modul în care terenurile erau distribuite. Autoritățile județene au început să-l vadă pe Toader Ștețca ca pe un primar care își face propria lege. Au apărut inclusiv acuzații de violență, care au avut urmări penale pentru tânărul primar.
În 1992, pe fondul acestor tensiuni, jandarmii au fost trimiși în Săpânța pentru a asigura buna desfășurare a alegerilor locale. Au fost comasați în zonă scutieri ai Jandarmeriei care au folosit gaze lacrimogene în timpul confruntărilor tensionate dintre oameni. În urma retrocedărilor, situația devenise explozivă. Chiar primarul a fost acuzat de acte de violență, își amintesc unii localnici, care povestesc că edilul ar fi bătut un ofițer de Poliție.
Primul deținut politic după Revoluția din decembrie 1989
În acel context, Toader Ștețca a fost arestat, gest care a declanșat alte proteste masive din partea localnicilor.
„L-au dus la închisoare, dar oamenii nu au stat deoparte. Femeile s-au adunat la primărie, s-a tras sirena, iar lumea a venit în număr mare”, își amintește Teodosia Pop, sora lui Ștețca.
După acest episod, săpânțenii se mai răscoală de două ori: o dată în august și a doua oară în septembrie, când iau din nou ostatici – pe deputatul Augustin Botiș și pe împuternicitul Guvernului, Ovidiu Șincai.
Toader Ștețca e găsit vinovat în prima instanță, însă la apel, Tribunalul Brașov l-a declarat nevinovat. După aceste întâmplări, el a devenit ținta altor procese în serie, pentru care primea acasă direct condamnarea. A ajuns să facă trei luni de pușcărie, fiind pus în celulă cu un criminal.
Între timp, noul primar, Gheorghe Turda (1992 – 1996), a încercat să facă ordine în procesul de retrocedare, cu ajutorul unor topografi trimiși de prefectură.
Toader Ștețca a fugit în Franța ca să scape de regimul Iliescu
După eliberarea din penitenciar, Toader Ștețca a fost nevoit să părăsească România, cât mai departe de regimul Iliescu, stabilindu-se definitiv în Franța. Nu se știe exact dacă a fugit din proprie inițiativă sau dacă a fost sfătuit să plece.
Cert este că a fost ajutat de către regizorul Dinu Cocea. A fost încă un moment de cumpănă pentru fostul fotbalist. Indezirabil în fața neocomuniștilor instalați la putere în România, a putut vedea cine îi sunt prietenii adevărați. Mulți dintre apropiații săi i-au pus bețe în roate când a cerut azil politic.
Viața lui seamănă cu un film. Fostul primar și-a început noua sa viață pe pământ francez ca măturător într-o fabrică. Om serios, a muncit și a promovat până a ajuns să câștige un salariu decent și a primit chiar și o locuință din partea statului francez. Grațiat de Emil Constantinescu, Toader Ștețca și-a dus și familia în Hexagon.
De atunci, s-a întors în țară doar de puține ori și a decis să nu fie o prezență pe rețelele sociale. El rămâne în istorie ca primul primar din România care a inițiat procesul de retrocedare a terenurilor confiscate de regimul comunist – proces care, conform presei vremii, nu fusese finalizat nici în 2015 în localitate.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
