Simona Ionescu / Redactor Șef

Povestea regelui Adolf Frederick care a crăpat (la propriu) de la cât a mâncat

Povestea regelui Adolf Frederick care a crăpat (la propriu) de la cât a mâncat
Mâncăcioșii au fascinat dintotdeauna. Există povești cu personaje gata să devoreze orice cantitate de mâncare, inclusiv în folclorul național. Iar de Gargantua și Pantagruel a auzit o lume întreagă. Un rege însă i-a întrecut pe to

Povestea e cât se poate de reală, fiind consemnate în analele istoriei, regele Adolf Frederick al Suediei a crăpat (la propriu) de la cât a mâncat. I-au pus „capac”, cum se spune, niște chifle cu frișcă ce seamănă mult cu savarinele noastre, dar sunt, totuși, altceva. Desertul pe care după o masă mai mult decât copioasă le-a consumat în număr exagerat. 14 bucăți a mâncat. Și a crăpat. Acesta i-a fost sfârșitul.

Rămân însă multe motive pentru rememora domnia regelui suedez Adolf Frederick, între 1751 și 1771. Domnia sa a făcut parte din Epoca Libertății, în timpul căreia drepturile civile ale poporului suedez au crescut, iar țara a fost martora unei perioade prelungite de pace. De asemenea, în 1766, în timpul domniei sale, parlamentul din Suedia a adoptat prima lege din lume care susținea libertatea presei și libertatea de informare.

Regele Adolf Frederick care a crăpat de la cât a mâncat

Era seara zilei de 12 februarie 1771, iar Adolf Frederick s-a așezat la masă. Nu era o seară oarecare, ci seara de Mardi Gras (n.r. – Marțea Grasă, un obicei care marchează în spațiul catolic ultima nopți în care se mănâncă alimente bogate în grăsimi, înainte de începerea Postului Paștelui).

Iar regele a respectat sărbătoarea în mod tradițional, mâncând o mulțime de alimente plăcute, ca pregătire pentru perioada Postului Mare, când, conform tradiției religioase, creștinii renunță la mâncarea „de dulce”, în principiu de proveniență animală, sau grasă, având un meniu restrictiv, sărac și vegetarian. Gurmand cunoscut, regele a vrut să compenseze într-o noapte săptpmțnile de post ce urmau.

Regele Adolf Frederick al Suediei și-a găsit sfârșitul după o masă copioasă (Sursa foto: Instagram)

Astfel, regele Adolf Frederick a comandat o masă copioasă bucătarilor regali.  Și a primit-o. În fața lui s-au etalat homari, caviar, kipper, varză murată, carne fiartă și napi. Având în vedere enormitatea mesei, ar fi fost de așteptat ca regele să sară cel puțin peste desert. Dar nu a făcut acest lucru. Frederick avea un apetit de neoprit și o poftă uriașă de dulce. După ce a scăldat masa cu șampanie, a decis să mănânce semla la desert. Semla sunt chifle făcute din făină albă, umplute cu frișcă, ciocolată, fructe și acoperite cu lapte cald și stafide.

14 semla a mâncat ca desert regele Suediei Adolf Frederick înainte să moară (Sursa foto: Instagram)

În timp ce majoritatea suedezilor reușesc să mănânce maximum două-trei semla odată,  regele a decis să mănânce 14 odată, ca desert, după masa copioasă încheiată cu numai câteva minute înainte. Fiecare dintre acestea i-au fost servite în câte un bol, acoperite cu lapte cald aromatizat cu scorțișoară și stafide.

După ce s-a îndopat cu cele 14 prăjituri consistente, regele a decis  că a mâncat destul. Probabil că nici nu se mai putea mișca de câte avea în stomac. În aceeași zi, peste câteva ore, el a murit din cauza problemelor digestive pe care enorma masă a ajuns să i le provoace. Practic, a crăpat de cât de mult a mâncat.

Fiul celui mai mâncăcios dintre regi a instaurat dictatura

La moartea sa, fiul său, Gustav al III-lea, a urcat pe tronul suedez. Acesta a fost un moment trist pentru suedezi. Noul rege a anulat Epoca Libertății, promovată de tatăl său, și a impus dictatura, restricționând sever inclusiv libertatea presei. De asemenea, a început un război costisitor cu Rusia, care s-a încheiat cu o înfrângere.

Gustav al III-lea nu a avut numai o domnie mai neplăcută decât cea a tatălui său, ci și o cauză a morții mai neplăcută. În loc să se îndoape cu produse de patiserie delicioase, Gustav al III-lea a murit din cauza glonțului unui asasin.

Sursa foto: Pixabay, Instagram

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre