Simona Ionescu / Redactor Șef

Primul vas de croazieră din lume a fost proiectat și construit de Arhimede. Avea grădină, baie interioară cu apă caldă, bibliotecă și grajduri

Primul vas de croazieră din lume a fost proiectat și construit de Arhimede. Avea grădină, baie interioară cu apă caldă, bibliotecă și grajduri
Prima navă colosală din lume, despre care specialiștii spun că nu se deosebește de un vas de croazieră modern, a fost proiectată și construită de matematicianul grec antic Arhimede. Era dotată cu grădină, bibliotecă și 20 de grajduri.

Primul vas de croazieră din lume a fost construit în secolul al III-lea î.Hr. de Arhimede și a fost comandat de Hiero al II-lea de Siracuza, ultimul monarh grec al Siciliei. Nava, care a fost supranumită Syrakosia, era atât de mare încât nici un port din Sicilia nu o putea adăposti. A fost construită cu gândul la lux și conținea mai multe spații de recreere, inclusiv o grădină și o baie interioară cu apă caldă.

Arhimede a fost inginerul șef

În timpul conceperii și construcției navei, Arhimede a fost numit mechanikos, sau inginer-șef, ceea ce înseamnă că era probabil responsabil cu rezolvarea problemelor logistice și a aplicațiilor speciale. De asemenea, se crede că ar fi proiectat nava, deși unele surse susțin că arhitectul șef responsabil de proiectarea acesteia a fost un bărbat pe nume Archias din Corint.

Despre prima navă de croazieră din lume s-a vorbit prima dată în Athenaues din Naucratis care datează din secolul al II-lea d.Hr., în cartea  a cincea a lucrării sale Deipnosophistae.

Cabinele echipajului erau împodobite cu mozaicuri reprezentând scene din Iliada

Dimensiunile navei, dacă este să dăm crezare relatărilor din scrieri, erau masive. Se presupune că aceasta conținea suficient lemn pentru a construi 60 de cvadrireme. Acestea erau nave de război cu patru borduri, cu două niveluri de vâslași, folosite în marina grecilor, cartaginezilor și romanilor.

Syrakosia avea trei niveluri de pasarelă și era bogat decorată. Cabinele echipajului erau împodobite cu mozaicuri reprezentând scene din Iliada, iar puntea superioară era susținută de figuri impunătoare ale lui Atlas.

Prima navă de croazieră avea și sală de gimnastică, o bibliotecă și 20 de grajduri

Arhimede s-a asigurat, de asemenea, că oaspeții vasului de lux nu vor rămâne fără distracție. O baie, o sală de gimnastică, o grădină, o bibliotecă și 20 de grajduri se aflau la bordul navei. De asemenea, se spune că nava deținea un rezervor de apă de 20.000 de galoane și un acvariu cu pești de apă sărată.

Nava era, de asemenea, bine protejată. 8 turnuri de artilerie îi ofereau capacități defensive, iar vârfurile catargelor îmbrăcate în bronz funcționau ca puncte de observație pentru pușcașii marini.

300 de meșteri și asistenții lor au lucrat un an la navă

A fost nevoie de aproximativ un an pentru a construi Syrakosia. Șase luni au fost necesare pentru a ridica corpul inferior al navei, înainte ca aceasta să fie finalizată pe linia de plutire pe parcursul altor șase luni.

Pentru finalizarea proiectului au fost angajați 300 de meșteri și asistenții lor. Hiero al II-lea, care comandase proiectul și domnea peste orașul-stat grec Siracuza, a trimis vasul în Egipt, ca dar pentru Ptolemeu al III-lea.

În călătoria inaugurală, nava a transportat o încărcătură de „60.000 de măsuri de cereale, 10 000 de borcane de pește sicilian murat, 20 000 de talanți de lână și 20 000 de talanți de mărfuri diverse”. De asemenea, au fost transportate provizii suficiente pentru cei de la bord și pentru cai.

Ptolemeu al III-lea a schimbat numele navei în Alexandris

Odată ajuns în Egipt, Ptolemeii au redenumit nava Alexandris și este posibil ca aceasta să fi servit în marina ptolemeică.

După ce a urcat pe tron, fiul lui Ptolemeu al III-lea, numit tot Ptolemeu, a căutat să depășească Syrakosia și a ordonat construirea unei nave și mai mari, numită Tessarakonteres. Cu toate acestea, potrivit lui Plutarh, nava lui Ptolemeu al IV-lea era atât de excesivă ca greutate și mărime încât a devenit practic imobilă.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre