Simona Ionescu / Redactor Șef
Atunci când Stephen Hawking a murit, în 2018, lumea a pierdut una dintre cele mai strălucite minți care s-a dedicat vreodată rezolvării unora dintre cele mai complicate probleme ale științei. Dincolo de capacitatea sa științifică numită deseori „supranaturală”, savantul țintuit în fotoliul rulant a avut capacitatea de a-i face pe cei care nu erau oameni de știință să fie interesați de ceea ce avea de spus și, mai ales, să înțeleagă noțiuni complicate.
El a vorbit despre sfârșitul lumii în repetate rânduri și a remarcat că odată cu progresul vor apărea „noi moduri în care lucrurile pot merge prost. (…) Nu vom înceta să facem progrese sau să le inversăm, așa că trebuie să recunoaștem pericolele și să le controlăm. Sunt un optimist și cred că putem”.
Oricine a văzut vreunul dintre filmele Terminator știe că inteligența artificială e periculoasă. Iar Stephen Hawking a fost de acord. În 2017, el a declarat pentru Wired: „Geniul a ieșit din sticlă. … Mă tem că inteligența artificială ar putea înlocui oamenii cu totul. Dacă oamenii proiectează viruși de calculator, cineva va proiecta IA care se va reproduce singură. Aceasta va fi o nouă formă de viață care îi va depăși pe oameni”. Acest lucru s-a întâmplat deja, punctează Grunge.com.
În noiembrie 2021, Institutul Wyss de la Harvard a anunțat că o colaborare între Wyss, Tufts și Universitatea din Vermont a creat „primii roboți vii care se autoreplică”. Numiți Xenobots, aceste organisme / roboți minusculi, construiți manual (care seamănă îngrijorător de mult cu Pac-Man), pot să se concentreze asupra celulelor vii, apoi să se adune pentru a colecta celule stem pentru a construi noi roboței în interiorul acestor celule. Joshua Bongard de la Universitatea din Vermont confirmă: „Cu designul potrivit – se vor autoreplica spontan”.
Evident, roboții vii au fost creați cu cele mai bune intenții, dar toată lumea știe zicala cu drumul spre iad pavat cu intenții bune. Se va aplica? Rămâne de văzut. Bongard spune că xenoboții ar putea să fie folosiți pentru a eliminarea microplasticelor din mediul înconjurător și pentru a ataca celulele canceroase, ceea ce ar fi minunat. Dar, vor scăpa ei oare de sub control? Potrivit lui Hawking: Probabil.
Retragerea Americii din acordul climatic de la Paris a fost un moment important al istoriei imediate. Stephen Hawking a declarat pentru BBC: „Suntem aproape de punctul de inflexiune în care încălzirea globală devine ireversibilă. Acțiunea lui Trump ar putea împinge Pământul pe marginea prăpastiei, pentru a deveni ca Venus, cu o temperatură de două sute cincizeci de grade și cu ploaie de acid sulfuric”.
Aceasta este o privire sumbră asupra viitorului, și, cel mai probabil, dacă se ajunge acolo, omenirea ar fi probabil nimicită înainte de a supraviețui pentru a o vedea. În 2021, BBC a relatat rezultatele aproape de neconceput ale unui studiu al Institutului Weizmann, care a constatat că, în medie, în fiecare săptămână, fiecare persoană produce în masă deșeuri de origine umană mai mari decât propria greutate corporală. Și mai deprimant, lucrurile produse de om pe planetă depășiseră greutatea lucrurilor care apar în mod natural.
Nimic nu se compară cu o pandemie globală pentru a face pe toată lumea să conștientizeze cât de mulți oameni sunt pe această planetă. Dar cu ani înainte ca cineva să fi auzit vreodată de COVID, Stephen Hawking avertiza că sunt prea mulți oameni. El a declarat pentru Wired în 2017: „Pământul nostru devine prea mic pentru noi, populația globală crește într-un ritm alarmant, iar noi suntem în pericol de autodistrugere. … trebuie să urmărim în mod activ un mod de viață alternativ dacă vrem ca rasa umană să supraviețuiască …”.
În timp ce cercetătorii de la Națiunile Unite sugerează că vor fi 11 miliarde de oameni pe planetă până la sfârșitul secolului nostru (față de cele aproximativ 8 miliarde de oameni din 2022), alte estimări spun că se va oscila în jurul unui maxim de 9 miliarde. Pew Research Center spune că scăderea ratelor de fertilitate sugerează că populația se va opri practic în loc. Oameni de știință precum Hawking ar putea spune că acest lucru este în interesul planetei. Pe de altă parte, lideri mondiali condamnă cuplurile care au decis să nu aibă copii. Este ironic.
Simpla idee a unor super-oameni modificați genetic sună puțin cam trasă de păr, dar Stephen Hawking nu era de aceeași părere. El a inclus chiar și un avertisment în acest sens în cartea sa, „Răspunsuri scurte la marile întrebări”, care a fost publicată postum în 2018.
Hawkins a scris: „Sunt sigur că în acest secol oamenii vor descoperi cum să modifice atât inteligența, cât și instinctele, cum ar fi agresivitatea”. Era sigur că se va institui o legislație care să limiteze ceea ce se poate face, însă, tot el scria: „… unii oameni nu vor putea rezista tentației de a îmbunătăți caracteristicile umane, cum ar fi memoria, rezistența la boli și durata de viață”.
Hawking a văzut rezultatul unor astfel de manipulări genetice ca pe o divizare masivă – și periculoasă – între oamenii modificați genetic și oamenii obișnuiți, care nu au fost modificați. Deși el a prevăzut că acest lucru se va întâmpla înainte de sfârșitul secolului, s-a întâmplat deja.
Aducem în atenție anul 2019, când revista Nature a realizat un articol despre „scandalul bebelușilor CRISPR”. Biofizicianul chinez He Jiankui a anunțat că a modificat genetic două fete gemene, care s-ar fi născut cu o imunitate genetică la HIV. Anunțul a stârnit agitație în lumea științifică. He a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar cei mai apropiați asociați ai săi au primit, de asemenea, pedepse cu închisoarea, scrie Nature.
Mai mult, în 2016, Stephen Hawking a ținut prelegerile Reith Lectures de la BBC și, în cadrul acestora, a menționat „virușii modificați genetic” ca fiind unul dintre lucrurile pe care le vedea ca fiind unul dintre candidații serioși pentru a pune capăt rasei umane. Medical Daily este de acord, citând un articol din Journal of Toxicology and Environment Health care spune că acești viruși „posedă o imprevizibilitate semnificativă și o serie de pericole potențiale dăunătoare inerente”.
Suntem tentați să ne gândim că nimeni nu face inginerie genetică pe viruși cu scopul de a face rău oamenilor. Dar e, oare așa? În anul pandemiei, 2020, Foreign Policy a publicat un articol terifiant despre cât de ușor se poate procura echipamentul necesar pentru orice om de știință care dorește să facă pe cont propriu o mică editare genetică de tip hack-and-slash.
Acesta este disponibil pentru a fi comandat online, iar ei adaugă cum ingineriile generice sunt la fel de simplu precum ai edita documente Microsoft Word. Probabil că dacă Stephen Hawking ar fi trăit să vadă pandemia COVID, ar fi putut spune ceva de genul „V-am spus eu”.
El spusese, în 2015: „Am ajuns să ne așteptăm la o creștere constantă a nivelului de trai pe care știința și tehnologia l-au adus. Dar oamenii nu au încredere în știință, pentru că nu o înțeleg…”. Iar aceasta, a continuat el, era cheia care urma să deschidă Cutia Pandorei cu toate lucrurile care, în opinia sa, aveau capacitatea de a pune capăt lumii, de la ingineria genetică la schimbările climatice. Fără o înțelegere de bază a principiilor științifice și fără încrederea că oamenii de știință au dreptate, deciziile proaste vor fi luate cu siguranță.
Hawking avea o soluție și pentru acest lucru. Ar trebui să se lanseze proiecte științifice care nu doar ar schimba lumea, ci ar implica publicul – și, în special, tânăra generație. „Toată lumea trebuie să aibă o înțelegere de bază a științei pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la viitor”, a mai spus savantul.
De fapt, previziunile sale pentru sfârșitul zilelor s-au înrăutățit. În 2016, el a ținut o prelegere la Universitatea Cambridge, unde a fost destul de direct: „Nu cred că vom supraviețui încă 1.000 de ani fără să evadăm dincolo de planeta noastră fragilă”.
În anul următor, Hawking a înjumătățit această perioadă de timp și a stabilit data sfârșitului lumii la anul 2600. El vorbea la Tencent WE Summit când a spus: „Până în anul 2600, populația lumii va sta umăr la umăr, iar consumul de electricitate va face ca Pământul să strălucească la roșu”.
Și apoi? Apoi a scăzut la doar 100 de ani. Vox spune că calendarul său revizuit a venit după ce Statele Unite s-au retras din acordul climatic de la Paris, iar Hawkins a considerat că este o mișcare atât de catastrofală încât a sugerat că omenirea ar face bine să se apuce de găsit o nouă planetă pe care să trăiască, deoarece am cam stors toată viața din aceasta. El chiar credea că sfârșitul lumii e aproape.
Surse foto: Instagram, Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
