Simona Ionescu / Redactor Șef
Cunoscută drept Demonul din Champawat, această tigroaică bengaleză a terorizat două țări timp de aproape un deceniu și este responsabilă pentru moartea a 436 de oameni, cel mai mare număr de victime atribuit vreodată unui singur animal.
Prezența ei a provocat panică la scară regională, a paralizat comunități întregi și a forțat autoritățile să recurgă la măsuri extreme. În cele din urmă, uciderea ei, în 1907, avea să schimbe definitiv viața celui care a pus capăt acestui coșmar: Jim Corbett, vânător devenit ulterior una dintre cele mai importante voci ale conservării faunei din India.
Povestea începe la sfârșitul anilor 1890, în pădurile din Nepal. Transformarea tigroaicei într-un mâncător de oameni nu a fost rezultatul unui comportament anormal, ci consecința directă a circumstanțelor.
Defrișările masive și reducerea prăzii naturale au pus o presiune enormă asupra supraviețuirii ei. Situația s-a agravat atunci când a fost rănită grav, cel mai probabil de glonțul unui vânător. Colții superiori și inferiori au fost fracturați, iar vânătoarea prăzii obișnuite a devenit aproape imposibilă.
Rănită și flămândă, tigroaica a fost forțată să caute o alternativă. Oamenii, mai lenți și mai vulnerabili, au devenit, treptat, singura ei sursă de hrană.
Primele atacuri au avut loc în sate izolate din Nepal. Inițial, au fost considerate incidente tragice, dar izolate. Pe măsură ce numărul victimelor a crescut, a devenit clar că regiunea se confrunta cu un pericol fără precedent.
Tigroaica ataca fără discriminare, iar frica s-a răspândit rapid. Până în momentul în care a părăsit teritoriul nepalez, bilanțul ajunsese la aproximativ 200 de morți.
Autoritățile au trimis soldați pentru a o elimina. Însă intervenția armatei avea să ducă la unul dintre cele mai surprinzătoare episoade ale acestei povești.
În timp ce trupele nepaleze încercau să o încercuiască, tigroaica a reușit să scape. Ea a traversat înot râul Sharda, granița naturală dintre Nepal și India. Armată fusese păcălită, iar pericolul nu fusese eliminat, ci doar mutat.
Ajunsă în regiunea Kumaon, din India, Tigrul din Champawat a devenit și mai îndrăzneț. Spre deosebire de comportamentul tipic al tigrilor, ea vâna adesea în plină zi și în apropierea așezărilor umane.
Atacurile frecvente au avut efecte devastatoare, iar sate întregi au fost abandonate, activitățile agricole au fost suspendate și economia locală a intrat în colaps.
În ciuda recompenselor oferite de autoritățile coloniale britanice, niciun vânător nu a reușit să o oprească. Tigroaica se deplasa pe distanțe mari, uneori de peste 30 de kilometri între atacuri și părea mereu cu un pas înaintea celor care o urmăreau.
În 1907, după uciderea unei fete de 16 ani în apropierea satului Champawat, situația a atins un punct critic. Autoritățile au apelat la Jim Corbett, cunoscut pentru experiența sa în urmărirea animalelor periculoase.
Corbett a urmărit urmele lăsate de ultimul atac și, cu ajutorul a sute de săteni, a organizat o amplă acțiune de hăituire. Strategia a funcționat, iar tigroaica a fost forțată să iasă din ascunzătoare.
Când a apărut, a atacat direct. Primele focuri au rănit-o, dar nu au fost suficiente. În cele din urmă, de la mică distanță, Corbett a reușit să o doboare.
Examinarea corpului a confirmat cauza reală a transformării sale ca fiind colții distruși care făceau imposibilă vânătoarea prăzii naturale. Tigroaica nu devenise un mâncător de oameni din instinct, ci din necesitate.
Această descoperire a avut un impact profund asupra lui Jim Corbett. Deși a continuat să vâneze animale periculoase, perspectiva sa s-a schimbat radical.
În anii care au urmat, Corbett a devenit un susținător fervent al protejării faunei și habitatelor naturale. În 1936, eforturile sale au contribuit la înființarea primului parc național din India, care astăzi îi poartă numele.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
