În inima vechii capitale a Moldovei se înalță Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, un monument care continuă să uluiască lumea prin frumusețea și misterele sale bine păstrate de-a lungul veacurilor. Unde a dispărut ceasul de la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Biserica brodată în piatră și misterul aurului de pe ziduri.
Considerată o capodoperă fără seamăn a patrimoniului universal, mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi ascunde detalii tehnice uluitoare, enigme inginerești și mărturii istorice care depășesc orice imaginație.
Unde a dispărut ceasul de la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Biserica brodată în piatră și misterul aurului de pe ziduri
Sunt foarte puțini români care știu că în Iași există o biserică „brodată” în întregime în piatră. O plimbare pe vechea Uliță Mare dezvăluie turiștilor o priveliște care sfidează canoanele arhitecturale ale continentului: mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, ctitorită de domnitorul Vasile Lupu între 1637-1639. Această capodoperă dezvăluie o arhitectură fără egal, apreciată încă din vechime de cronicari și soli străini.
Dantelăria exterioară din piatră combină elemente gotice, renascentiste, otomane, georgiene și armene, într-un mod uluitor. Se spune că inițial, aceste decorațiuni exterioare minuțioase erau suflate cu aur. De altfel, restaurările moderne au scos la iveală particule reale de aur conservate între reliefurile turlelor, confirmând fastul imperial dorit de domnitor.
Meșterii au cioplit fiecare piatră separat
Ceea ce puțini vizitatori știu este efortul logistic uriaș din spatele construcției. Pentru a sculpta această broderie fără fisuri, blocurile de calcar de Albești au fost aduse de la sute de kilometri depărtare, fiind transportate cu atelaje grele trase de boi pe drumuri anevoioase.
Meșterii au cioplit fiecare piesă separat, îmbinându-le apoi direct pe fațadă prin turnarea de plumb topit între rosturi. Peste 30 de registre orizontale distincte îmbracă zidurile de la temelie până la cornișă, fără ca vreun motiv decorativ să se repete pe același brâu. Printre rozete și arabescuri orientale pot fi zărite motive solare specifice porților maramureșene, vaze persane și torsada sacră a Sfintei Treimi.
La mănăstirea Sfânta Treime s-a aflat și primul orologiu mecanic public din Țările Romane
Secretele mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași Sursă foto: www.manastireasftreiierarhi.ro, ziarul Lumina
Tot printre secretele uitate din documentele vechi se numără primul orologiu mecanic public din Țările Române. Domnitorul a instalat în impunătorul turn-clopotniță de la intrare un ceas adus din Apus, manevrat prin roți dințate masive din fier, ale cărui bătăi măsurau timpul pentru întreg târgul.
De întreținerea acestui ceasornic rar se ocupau meșteri francezi tocmiți pe bani grei de vistieria domnească. Deși turnul original a dispărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, mărturiile solului polonez Achacy Taszycki și ale arhidiaconului Paul de Alep atestă fascinația stârnită de acest mecanism. Dar ce s-a întâmplat cu această opera de artă a rămas un mister…
La mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi a funcționat prima tipografie din Moldova
Dincolo de spectacolul fațadelor, mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi a fost creierul cultural al Moldovei medievale. În acest loc a funcționat prima tipografie din Moldova, unde a fost tipărită „Cazania lui Varlaam”, o carte fundamentală pentru limba română timpurie, apărută în anul 1643 cu sprijinul cărturarului Petru Movilă de la Kiev.
În Sala Gotică a complexului monahal a activat vestita Schola Basiliana, unde s-au instruit generații de cărturari și unde mult mai târziu, în calitate de revizor școlar, Mihai Eminescu a examinat elevii școlii preparandale în care învățase și Ion Creangă.
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi a fost prima „casă” a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva
Unde a dispărut ceasul de la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi. Biserica brodată în piatră și misterul aurului de pe ziduri. Povestea moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva a început tot la mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, când în iunie 1641 moaștele au sosit cu o corabie pe mare și au fost așezate în biserică, unde au rămas peste două veacuri și jumătate.
În timpul unui incendiu devastator din iarna anului 1888, când paraclisul a fost mistuit de flăcări și argintul raclei s-a topit, sfintele moaște au rămas neatinse de jar, consemnând o minune care a marcat profund memoria colectivă a comunității. Tot aici își dorm somnul de veci personalități uriașe ale istoriei, de la Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criptele lor din naos și pronaos transformă lăcașul într-un adevărat panteon national.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
