Viscolul din 1954. Urgia care s-a abătut asupra României: troiene uriașe și transport public blocat total – Imagini din arhive

În urmă cu 71 de ani, ziua de 3 februarie avea să intre în istorie, ceea ce s-a întâmplat atunci rămânând consemnat drept Marele Viscol din 1954. Dacă azi autoritățile par șocate și depășite de situație atunci când ninge în sezonul iernii, la momentul respectiv urgia a paralizat toată țara. 

După ce România mai fusese afectată cumplit o dată, în 1929. Ulterior, în 1954, o cantitate impresionantă de precipitaţii, fără precedent în România, a căzut peste multe regiuni din ţară. Coşmarul alb s-a declanşat în dimineaţa zilei de 3 februarie. 

Circulația tramvaielor a fost oprită în Capitală, iar oamenii au fost scoși la dezăpezire 

Totul a început atunci cu un vânt puternic, cu rafale de până la 126 km/h, care a lovit Bucureștiul și întreaga regiune de sud-est a României. Pe 3 februarie, în Capitală s-au înregistrat ninsori abundente, stratul de zăpadă ajungând la 115 litri pe metru pătrat. Întreaga zonă de sud-est a țării a fost afectată de viscol, formându-se troiene de până la 5 metri înălțime.  

În București, circulația tramvaielor a fost complet paralizată, iar numeroși locuitori au rămas blocați în propriile locuințe. În fața acestei situații critice, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a transmis un apel prin radio, solicitând tuturor cetățenilor apți de muncă să participe la acțiunile de deszăpezire. Autoritățile au subliniat că era o datorie civică a fiecărui român să contribuie la eliberarea orașului de sub nămeți și la asigurarea aprovizionării cu alimente a populației.

Zăpada a fost aruncată în Dâmbovița 

În ceea ce privește zăpada strânsă, oamenii au săpat tunele, apoi au încărcat tot omătul în căruțe și l-au aruncat în râul Dâmbovița. Spre deosebire de azi, când asistăm constant la dezorganizarea autorităților în diverse momente, la vremea respectivă totul a fost făcut după reguli clare. 

„În primă urgenţă se curăţă partea carosabilă a străzii, iar pe cele cu tramvaie se va degaja întâi pe partea cu cele două linii de transport şi câte un metru în plus, pe stânga şi pe dreapta”, au fost instrucțiunile primite de la autorități. 

Tancurile armatei și mașini venite din URSS au ajutat la dezăpezire 

Tancurile armatei au fost scoase pe străzi pentru a ajuta la deszăpezire şi la transportarea alimentelor către oamenii care nu îşi puteau părăsi locuințele. Multe tramvaie au rămas blocate în zăpadă.  Militarii au lucrat zile întregi la deszăpezire, iar în Bucureşti au fost aduse maşini speciale de deszăpezire fabricate în URSS.

Viscolul a făcut atunci ravagii timp de aproape o lună, lăsând multe localități complet izolate. În zonele cele mai afectate, locuitorii rămași fără provizii au avut nevoie de intervenția armatei, care a folosit tancuri și utilaje grele pentru a străbate troienele uriașe. În unele locuri, deszăpezirea s-a făcut manual, cu lopețile, într-o luptă epuizantă contra naturii.  

Un record de neclintit până azi 

Gerul cumplit a avut consecințe devastatoare: mii de animale au pierit din cauza frigului extrem, iar locuințele fără izolație au devenit adevărate capcane de gheață pentru cei care locuiau în ele.  

 Această iarnă rămâne cea mai aspră din istoria modernă a României, stabilind recorduri de temperatură și cantități de zăpadă care nu au fost depășite nici până astăzi. Chiar și după 71 de ani, amintirile despre „iadul alb” din 1954 continuă să impresioneze și să demonstreze forța implacabilă a naturii.