Puțini știu că Vasile Alecsandri nu a fost doar un mare poet, ci și dramaturg, folclorist, om politic, diplomat, membru fondator al Academiei Române, ministru. Era o personalitate în vremea lui și a rămas în istorie pentru poeziile lui nemuritoare, dar și pentru personajul ”Chirița”.
Femeile frumoase roiau în jurul său, dar Vasile Alecsandri nu a avut noroc în dragoste. În cele din urmă, s-a căsătorit cu servitoarea.
Iubirile lui Vasile Alecsandri
- Se îndrăgosteşte prima dată, în timp ce se pregătea de Bacalaureat, de nepoata unui general care locuia pe aceeaşi stradă.
- În 1839 se întoarce acasă, dar înainte de a ajunge pe meleagurile natale, face escale în Italia, la Florenţa, unde o cunoaşte pe Giuseppina, „buchetieră” (florăreasă), dar comunicarea lasă de dorit, pentru că nu cunoştea limba.
- Alecsandri începe să devină un nume cunoscut în literatură. „La Mânjina, în vizită la Costache Negri, o cunoscut-o pe Elena Negri, sora acestuia. Deşi liberă, Elena are probleme grave cu sănătatea, fiind atinsî de tuberculoză. Alecsandri scrie: «Iubesc şi sunt iubit!». Va fi nevoit, din nefericire, să verse «o lăcrimioară» pentru Elena, «pierdută în neagra veşnicie»“, relatează Eugen Şendrea în volumul „Iubiri vestite“.
- Vasile Alecsandri trăieşte, apoi, o poveste de iubire cu tânăra actriţă, Dridri, pe care a cunoscut-o în anul 1848. După numai trei ani, aceasta se stinge la Paris. O va imortaliza în versurile: „Era graţioasă, Tânără, frumoasă, Vie Pariziană cu mii de–ncăntări, Mica ta guriţă, Ca o garofiţă, Purta o comoară de dulci sărutări”.
- Vasile Alecsandri îşi caută jumătatea, mai ales că anii treceau, iar el nu se aşeza la casa lui. „Aude că la Valea Glodului, în ţinutul Sucevei, Anastasia Greceanu avea două fete de măritat: Calipsiţa şi Aristiţa. Îşi pune «cilindrul» (o pălărie a vremii) peste chelie şi se aruncă în rădvan.(…) Nu s–a gândit nici o clipă însă la atitudinea Anastasiei Greceanu, mama fetelor”, scrie aceeași sursă. Vasile Alecsandri încercă un dialog când cu Aristiţa, când cu Calipsiţa, încercă să spargă gheaţa cu câteva glume. N-are nici o şansă. Nimeni nu zâmbeşte. Mai mult, mama fetelor nu pare deloc încântată de peţitor. Găseşte o scuză şi pleacă dezamăgit şi revoltat. Ajuns la Iaşi, a aşternut pe hârtie „Două fete şi-o neneacă”. „Citind-o, prietenul său Flechtenmacher s–a amuzat grozav. Imediat a pus cupletele pe muzică. Succesul a fost imens. I se cere «continuarea».
- Teatrul ieşean e luat cu asalt la «Chiriţa în Iaşi», «Chiriţa în provincie» şi «Chiriţa în balon». Vasile Alecsandri se răzbunase, iar Chiriţa a trecut în nemurire. Dar el rămăsese tot burlac, împlinise 55 de ani“, scrie aceeași sursă.
Vasile Alecsandri s-a însurat cu slujnica
Alecsandri se va căsători în 1870 cu tânăra Paulina Lucaşievici, în vârstă de 35 de ani, fostă hangiţă la Târgul Frumos.
”Tare îmi vine s–o fur când m–oi întoarce şi s–o duc la Mirceşti”, a spus Alecsandri când a văzut slujnica blondă. Tânăra servitoare i-a plăcut atât de mult încât a adus–o la Mircești ca să aibă grijă de casă.
Paulina nu numai că a rămas până la moarte în casa lui Vasile Alecsandri, dar a născut o fată și s-a căsătorit cu celebrul poet. După ce a început să îmbătrânească, Vasile Alecsandri o lua cu el în toate deplasările lui. Fosta servitoare, care altădată spăla podelele într-un han, a ajuns să-l însoțească pe Vasile Alecsandri la întâlnirile cu Regele Carol şi să facă parte din corpul diplomatic din Paris.
Vasile Alecsandri, biografia
Nu se cunoaște data exactă a nașterii. În istorie, se consemnează data de 21 iulie 1821, dar ar putea fi și 22 august 1821, ori 1819 sau 1818. Și locul nașterii este incert, deoarece s-a petrecut în timpul refugiului familiei în munți, din calea armatei lui Alexandru Ipsilanti. Se consideră că s-a născut în actualul județ Bacău.
Vasile Alecsandri a copilărit la Iași și la Mircești, unde tatăl său avea o moșie. În anul 1834 este trimis la Paris, cu diligența, pentru a studia, aşa cum era moda vremii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook