Loc unic în România. Moartea cu coasa rânjește la credincioși

Legenda spune că desenul cu Moartea cu coasa nu poate fi şters. Au fost oameni care au încercat. În ultima perioadă nu a mai făcut nimeni un act de vitejie să şteargă desenul şi asta pentru că celor mai mulţi le este frică să nu păţească o nenorocire.

Loc unic în România. Moartea cu coasa rânjește la credincioși

Moartea te întâmpină rânjind, într-un sat la o distanță de mai puțin de două ore de Capitală.

Cum intri în satul Ciocănăi din comuna Moşoaia (Argeș), cobori ca într-o groapă. Acolo se află Moartea cu coasa, desenată pe un perete exterior al Bisericii Sfântul Nicolae. Nimeni nu îi mai spune așa, ci „Biserica cu Moartea”.

Construcţia este un monument istoric datat din 1840. A fost ctitorită pe locul unei biserici mult mai vechi din lemn, al cărei început nu se cunoaşte. Oamenii povestesc că, în urmă cu 30 de ani, din ordinul Partidului Comunist, parohului i s-a impus să şteargă „caricatura aia” de pe zidul bisericii.

Preotul l-a pus pe un sătean, Tuturel-Bilt, să dea cu var peste desenul de pe perete. După ce a terminat treaba, bietul om a murit în mod inexplicabil, în timp ce juca hora, la o nuntă.

Nu a mai trecut mult timp şi preotul a murit în ciudat. Se afla la înmormântarea unei rude de-a lui, când carul mortuar a plecat la vale. Preotul nu a mai apucat să se ferească din calea acestuia.

Ciudățenia cea mai mare este că după moartea celor doi, imaginea astupată cu var a reapărut pe perete, puţin estompată. Pictura, realizată de Stan Postelnic şi Constantin Zugrav, s-a păstrat foarte bine din 1840 şi până în prezent.

Desenul nu poate fi şters ori fotografiat

Cu toate acestea, în fiecare duminică şi la sărbătorile religioase, se ţin slujbe în lăcaşul de cult.

Bătrânii din sat spun că nimeni nu are curajul să atingă pictura. Cei care vor să o fotografieze trebuie să aibă mare credinţă în Dumnezeu, altfel poza va ieşi alb-negru.

Sătenii spun că foarte mulţi turişti au vrut să o fotografieze, dar la foarte puţini desenul a ieşit în culori.

Argeşenii s-au obişnuit cu această legendă, dar  nu le este teamă. Curiozitatea fost prea mare. Tot mai mulţi turişti vin să vadă celebrele picturi de pe zidurile bisericilor.

Cum a apărut Moartea cu coasa. Legende

• Legendele care circulă despre Moartea din fresca de la Ciocănăi sunt multe. Una dintre ele spune că în timpul unei invazii otomane, toți sătenii s-au ascuns în biserică. Turcii le-ar fi baricadat ușa și i-au ars de vii. Desenul era un mod de a comemora întâmplarea aceea, dar și o modalitate de a-i proteja pe localnici de o repetare a tragicei întâmplări.
• O altă legendă zice că în vremea ciumei lui Caragea aproape tot satul a murit din pricina bolii nemiloase. Moartea desenată pe zidul exteriorul și Sfântul Haralambie pictat într-o frescă din interior au împreună același rol: de protecție a comunității.
• Istoria consemnează dispariția, într-un incendiu, a unei alte biserici a satului, având hramul Sfintei Parascheva și aflată în proximitatea celei de-acum.
• Legendele mai spun că, de-a lungul vremii, sătenii care au avut parte de incidente nefricite în familie s-au răzbunat pe Moartea din frescă. Au aruncat cu pietre în ea, scrie antenasatelor.ro. Au bătut Moartea. Dar ea s-a răzbunat, dându-le câte un beteșug fiecăruia.

Oricare a fost motivul picturii, cert este că Moartea de la Ciocănăi a provocat și întîmplări nefericite.

---

Povestea Bisericii cu draci. Are o vechime de 500 de ani

Catedrala Mântuirii Neamului, de Cartea Recordurilor