Simona Ionescu / Redactor Șef
Nu se mai țin slujbe în bisericuța din lemn de când alături a fost ridicată o clădire de cult nouă. Doar turiștii mai vin pe aici, cu speranța că vor vedea ritualuri sataniste.
Biserica din lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din localitatea Corund, județul Satu Mare este datată din anul 1723. Are o poveste foarte interesantă.
Inițial biserica a fost construită pe un deal din apropiere după care în anul 1868 a fost strămutată (în 3 ani) aproximativ 300 de metri. S-au folosit bușteni de lemn pe care s-a ridicat biserica și care, prin rotire, făceau posibilă deplasarea ei cu ajutorul boilor.
Este cunoscută ca „Biserica cu draci” pentru numeroasele scene pictate în care elementul central este diavolul ce pedepsește păcătoșii. Rând pe rând, lenea, lăcomia, avortul, beția, desfrâul toate se regăsesc pe pereții pronaosului.
Ridicată inițial în mijlocul cimitirului, pe un deal, „Biserica cu draci”, este menționată pentru prima dată în 1494.
Interiorul bisericii construită de meșterii populari din zonă. Este decorat cu compoziții murale pictate după iconografia bizantină.
Ceea ce a dus faima acestui lăcaș ecleziastic atât în țară, cât și peste hotare, sunt picturile de pe peretele apusean al pronaosului. Acolo sunt ilustrate păcatele umane, respectiv pedepsele pentru acestea.
Picturile sunt cele originale, scenele pictate sunt din viața de apoi, sunt diavoli care pedepsesc păcătoșii.
În compozițiile pentru care această biserică este faimoasă apare inclusiv figura uriașă a unui diavol negru, Lucifer, așezat în poarta de piatră a Iadului. Deasupra, un drăcușor cu un steag în mână suflă în trâmbiță. Diverse categorii de păcătoși – înșelători, lacomi, calomniatori- sunt pedepsiți.
De asemenea, în jumătatea nordică a peretelui apar trei figuri alegorice mari. Moartea asemenea unui schelet, așezat lângă un ciubăr plin cu cranii și tibii încrucișate și o coasă în stânga.
Ciuma, personificată sub forma unei femeie dezbrăcate pe spinarea unui măgar, care se îndreptată spre Moarte și Lenea.
Probabil că preotul de la vremea respectivă a dorit să prezinte enoriașilor cât mai sugestiv ce îi așteaptă dacă păcătuiesc.
Vestea despre dracii de pe pereți s-a răspândit până în țările nordice, însă denaturată. Și-au imaginat că aici se întâmplă ritualuri satanice sau alte grozăvii. Au văzut doar niște draci pe pereți.
Scenele din Judecata de apoi sunt atribuite pictorilor Popa Țiple și Ioan Zugravul prin analogie stilistică cu pictura bisericii de lemn din Chieșd, unde au activat cei doi.
„Biserica cu draci” din Corund este folosită în prezent doar ocazional, la cererea unor persoane ce țin ca anumite festivități religioase să se desfășoare în cadrul rustic al secolelor anterioare. Sursa: Uniunea Nationala a Restauratorilor de Monumente Istorice UNRMI
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
