Lucruri pe care nu vi le-a spus nimeni despre fulgii de zăpadă

Lucruri pe care nu vi le-a spus nimeni despre fulgii de zăpadă
Specialiștii afirmă că forma finală a unui fulg de zăpadă seamănă cu o lecție de istorie. Tot ce nu ați știut niciodată despre această minunăție.

Bucuria celor mici, dar și a celor mari, zăpada este momentul în care uităm de toate problemele și ne bucurăm de darul naturii.

Lucruri pe care nu vi le-a spus nimeni despre fulgii de zăpadă

„Un cristal de zăpadă este format, după cum ne dăm seama din nume, dintr-un singur cristal de gheaţă. Un fulg de zăpadă este un termen mai general; poate însemna un cristal individual, câteva cristale alipite sau o aglomerare de cristale care formează  «bilele pufoase» care plutesc din nori“, susține Kenneth Libbrecht, profesor de fizică de la California Institute of Technology.

Pe de altă parte, specialiștii susțin că nici un fulg de zăpadă nu seamănă cu celălalt, pentru că forma lui e dată de temperatură. În plus, acesta are șase fețe și se deplasează cu 1,7 metri pe secundă.

 

Cel mai mare fulg de zăpadă a avut un diametru de 38,1 centimetri

E bine de știut că cea mai potrivită temperatură pentru a face un bulgăre de zăpadă este de 0 grade Celsius. Până în acest moment, cel mai mare fulg de zăpadă care s-a văzut și care a intrat în Cartea Recordurilor a avut un diametru de 38,1 centimetri.

Acesta a fost găsit în anul 1887, în Montana, SUA. Fulgii de zăpadă au fascinat dintotdeauna, dar cel mai îndrăgostit a fost fermierul Wilson Bentley, cunoscut ca ”Omul fulgilor de zăpadă”, pentru că și-a dedicat o mare parte din viață fotografiindu-i.

Zăpada nu este albă

Pe de altă parte, sunt puțini cei care știu că zăpada este incoloră. Culoarea albă este dată de lumina care trece prin ea și creează o iluzie optică. Există și cea mai mare sculptură în zăpadă, iar aceasta a fost realizată în anul 2007 de 600 de sculptori și se intitulează Sentimente romantice. Chiar dacă pare greu de crezut, unii oameni au fobie de zăpadă, iar acest lucru poartă denumirea de chionofobie.

Sursă foto: national geographic