Excepționalul versant de deal cu structuri antice din piatră de pe insula Java de Vest este sacru pentru localnici, care numesc acest tip de structură „punden berundak”, adică piramidă gigantică în trepte, pentru terasele care duc spre vârful său. Să fie cea mai veche din lume?
Construită în vârful unui vulcan stins
Arheologii abia au atins suprafața sitului, și totuși, acesta este deja considerat de mulți cercetători ca fiind o „mărturie remarcabilă” a ingeniozității umane. Gunung Padang este, potențial, cea mai veche structură piramidală din lume, construită în vârful unui vulcan stins înainte de apariția agriculturii sau a civilizației așa cum o cunoaștem noi. Merită semnalat faptul că există o controversă cu privire la faptul dacă situl implică structuri făcute de om sau o piramidă, sau dacă multe dintre caracteristicile de aici sunt rezultatul forțelor naturale.
Lucrările ar fi început cu 27.000 de ani în urmă
O analiză extinsă a Gunung Padang, care înseamnă „muntele iluminării” în limba locală, sugerează că o civilizație antică a „sculptat meticulos” dealul natural de lavă în miezul unei structuri de tip piramidă cu mult timp în urmă. Potrivit noilor date furnizate de oamenii de știință din Indonezia, interiorul său ar putea ascunde, de asemenea, camere mari și deschise, pline de necunoscute.
Prima datare cu radiocarbon a sitului indică faptul că este posibil ca lucrările inițiale de construcție să fi început cândva în ultima perioadă glaciară, cu mai mult de 16.000 de ani înainte de prezent și posibil chiar cu 27.000 de ani în urmă.
A fost construită în etape complexe și sofisticate
Între 2011 și 2015, o echipă de arheologi, geologi și geofizicieni, condusă de geologul Danny Hilman Natawidjaja de la Agenția Națională de Cercetare și Inovare din Indonezia, a folosit o varietate de tehnici, cum ar fi forajul cu carotă, radarele cu penetrare în sol și imagistica subsolului, pentru a cerceta situl de patrimoniu cultural.
Natawidjaja și colegii săi sugerează că Gunung Padang a fost construit în etape complexe și sofisticate, partea cea mai adâncă aflându-se la 30 de metri adâncime. Cercetătorii cred că această parte centrală a structurii a fost construită probabil între 25.000 și 14.000 î.Hr., dar a fost apoi abandonată timp de câteva milenii.
De ce au îngropat constructorii unele părți vechi ale sitului
Potrivit documentului, construcția a început din nou în jurul anilor 7900-6100 î.Hr., extinzând movila centrală a piramidei cu diverse roci și soluri pietruite, iar alte lucrări de construcție au avut loc între 6000 și 5500 î.Hr. Echipa sugerează că, în acest moment, constructorii par să fi îngropat sau construit intenționat peste unele părți mai vechi ale sitului.
Arhitecții finali ai piramidei ar fi sosit în jurul anilor 2000-1100 î.Hr., spun cercetătorii, adăugând solul superior, precum și terasele de piatră caracteristice unui punden berundak. Aceasta este partea care este în mare parte vizibilă astăzi. „Constructorii Unității 3 și Unității 2 de la Gunung Padang trebuie să fi posedat capacități remarcabile de zidărie, care nu se aliniază cu culturile tradiționale de vânători-culegători”, susține echipa de cercetători.
„Având în vedere ocupația îndelungată și continuă de la Gunung Padang, este rezonabil să speculăm că acest sit a deținut o importanță semnificativă, atrăgând oamenii antici să îl ocupe și să îl modifice în mod repetat”, mai spun aceștia.
Cine au fost preistoricii care au putut să ridice un asemenea colos
Sunt necesare săpături suplimentare pentru a înțelege cine au fost acești oameni preistorici și de ce au construit lucrurile pe care le-au construit. Când cercetătorii au sondat interiorul dealului folosind unde seismice, au găsit dovezi ale unor cavități și camere ascunse, unele cu o lungime de până la 15 metri și cu tavane înalte de 10 metri.
Nu este clar dacă acestea au fost construite de oameni. Echipa speră acum să foreze în aceste zone. În cazul în care vor întâlni camere, intenționează să arunce o cameră în întuneric pentru a vedea ce se ascunde dedesubt. „Acest studiu exemplifică modul în care o abordare cuprinzătoare care integrează metode arheologice, geologice și geofizice poate descoperi structuri antice ascunse și vaste”, conchide echipa.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook