Boala antică care a ucis 50 de milioane de oameni, descoperită în ADN-ul unei mumii egiptene. Două cazuri de „moarte neagră” au fost raportate în 2024

Moartea Neagră, cunoscută și sub numele de ciuma bubonică, s-a răspândit în Europa în secolul al XIV-lea, nimicind până la 50 de milioane de oameni în doar câțiva ani. Urme ale bolii devastatoare au fost descoperite într-o mumie egipteană antică.

Este prima dată când agentul patogen a fost identificat în vestigii din afara Europei Medievale și a Asiei

Un grup de arheologi a extras recent probe dintr-o mumie egipteană antică de la Museo Egizio din Torino, Italia. Ei au colectat atât țesut osos, cât și conținut intestinal de la mumia masculină, care datează din anul 1780 î.Hr.

Analiza a relevat prezența Yersinia pestis – bacteria responsabilă de Moartea Neagră, două cazuri fiind raportate în 2024, pentru prima dată în opt ani. Aceasta marchează prima dată când agentul patogen a fost identificat în vestigii din afara Europei medievale și a Asiei, relatează Mirror UK.

„Proveniența exactă a sa în Egipt este necunoscută”

 „Aici, raportăm prezența ADN-ului Y pestis într-o mumie egipteană antică a unui bărbat adult din colecția Museo Egizio din Torino, Italia.

Individul, care a fost mumificat antropogenic, a fost datat cu radiocarbon de la sfârșitul celei de-a doua perioade intermediare până la începutul Regatului Nou, însă proveniența sa exactă în Egipt este necunoscută”, au spus arheologii, potrivit unui raport prezentat la Reuniunea Europeană a Asociației de Paleopatologie.

„Este primul genom Y pestis preistoric raportat în afara Eurasiei, furnizând dovezi moleculare pentru prezența ciumei în Egiptul antic”

Ciuma, cunoscută și ca ciuma bubonică, a devastat rapid Europa, fiind transmisă de puricii șobolanilor. Boala era renumită pentru că provoca leziuni teribile ale pielii, ganglioni limfatici umflați și febră mare, câștigându-și porecla sumbră deoarece limba bolnavilor devenea adesea neagră.

„Țesutul osos și conținutul intestinal derivate de la mumie au fost mai întâi supuse unei abordări metagenomice shotgun. Astfel, am detectat ADN de Y. pestis în ambele probe, indicând un tropism tisular larg al agentului patogen în timpul unei stări deja avansate de progresie a bolii.

Acesta este primul genom Y pestis preistoric raportat în afara Eurasiei, furnizând dovezi moleculare pentru prezența ciumei în Egiptul antic, deși nu putem deduce cât de răspândită a fost boala în această perioadă”, susținut oamenii de știință.

Ciuma există și acum

În ciuda contextului istoric, cazuri de ciumă mai apar și astăzi, tratamentul prompt cu antibiotice fiind foarte eficient dacă boala este depistată la timp. Ciuma a fost descoperită în regiuni precum Africa, Asia, America de Sud și SUA, unde au fost raportate 3.248 de cazuri între 2010 și 2015, notează Public Health England.

„Oamenii cu ciumă sunt foarte bolnavi. Modul în care ciuma se deplasează în jurul lumii nu este reprezentat de persoane cu ciumă (spre deosebire de COVID), ci de animale infectate”, a declarat Michael Marks, profesor la London School of Hygiene and Tropical Medicine.