Povestea despre fantoma Anca aduce în atenție una dintre clădirile istorice ale Bucureștiului: Școala Centrală, fost pensionat de fete. Ce s-a întâmplat cu tânăra. Povestea fantomei Anca de la Colegiul național „Școala centrală” din București. Rătăcește și acum pe coridoare.
Fantoma unei eleve pe nume Anca bântuie și astăzi coridoarele „Școlii Centrale”, o clădire-monument cu o istorie de peste 170 de ani.
Povestea fantomei Anca de la Colegiul național „Școala centrală” din București. Rătăcește și acum pe coridoare
La 19 martie 1851, domnitorul Barbu Știrbey a aprobat înființarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”. Instituția era destinată fiicelor unor demnitari distinși în serviciul public, cărora statul le oferea gratuit educație. Menită să asigure o educație aleasă fiicelor demnitarilor distinși în serviciul public, instituția oferea instruire gratuită ca recunoaștere a meritelor acestora.
Deschiderea oficială s-a consemnat la 20 noiembrie 1852, după pregătirea spațiului și selecția atentă a personalului didactic. Primele 13 bursiere, selectate dintre fetele de ofițeri și reprezentantele marilor familii boierești cu vârste între 7 și 11 ani, primeau o alocație anuală de 60 de galbeni.
Școala includea în programă limbile română, franceză și germană, științele exacte, artele, dar și cursuri practice de croitorie, economie domestică și bucătărie, toate orientate spre pregătirea temeinică pentru viața de familie.
Cursurile s-au ținut și la Casa lui Manuc, Casa Turnescu sau palatele familiei Ghica
Povestea pensionului românesc din centrul Bucureștiului Sursă foto: matricea.ro
Până la edificarea unui sediu propriu, cursurile s-au desfășurat în locații provizorii, cum ar fi Casa lui Manuc, Casa Turnescu sau palatele familiei Ghica. În anul 1890 a fost inaugurat actualul edificiu proiectat de arhitectul Ion Mincu, ridicat pe terenurile cumpărate de stat de la familia scriitorului Alexandru Odobescu.
Construcția monumentală se distinge și astăzi prin curtea interioară și galeria perimetrală cu arcade sprijinite pe coloane, detalii arhitecturale inspirate direct din tipologia ansamblurilor mănăstirești.
Uniformele erau diferențiate după vârstă
Viața de internat a fost strict reglementată începând cu anul 1861. Normele impuneau o disciplină severă: portarul nu permitea ieșirea sau intrarea nimănui după ora 22:00, profesoarele dormeau direct în dormitoarele elevelor pentru a supraveghea ordinea, iar guvernantele controlau garderoba și asistau la orele de rugăciune și meditație.
Uniformele erau diferențiate după vârstă. Fetele între 10-14 ani purtau rochie în carouri albe și roșii până sub genunchi, cu guler brodat și șorț negru. Elevele din cursul superior, cu vârste între 15-18 ani, îmbrăcau rochii în carouri gri cu alb și erau numite de cei mici „domnișoare”.
Clădirea a fost spital și sediu poștal
Cum s-a transformat fostul pension de fete în 170 de ani Sursă foto: matricea.ro
De-a lungul deceniilor, instituția a traversat și perioade dramatice. În timpul Primului Război Mondial, sub ocupația germană dintre anii 1916-1918, clădirea a fost transformată succesiv în spital și sediu poștal. Cursurile s-au reluat în toamna anului 1918, după ce întreg mobilierul fusese ars pentru încălzire în iarna aspră a anului 1917, iar colecțiile de instrumente științifice fuseseră pierdute.
Devenită Școala Secundară de Fete în 1924 și primind numele „Marica Brâncoveanu” în 1928, școala a celebrat 76 de ani de existență sub patronajul oficial al principesei Elena a României. Dincolo de prestigiul didactic și de absolvenții iluștri precum Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Olga Tudorache, Maia Morgenstern, Monica Ghiuță sau Adrian Păunescu, zidurile istorice păstrează și acum o poveste tristă.
Cine e fantoma Anca
Povestea fantomei Anca de la Colegiul național „Școala centrală” din București. Rătăcește și acum pe coridoare. Printre poveștile transmise de generații de fostele eleve, dar și de personalul care lucra noaptea se află legenda Ancăi, o tânără internă despre care se spune că și-ar fi găsit sfârșitul în clădirea școlii.
Povestea nu are o versiune unică: unii o plasează în perioada interbelică, alții la începutul regimului comunist. Cea mai cunoscută variantă spune că Anca ar fi avut o dragoste interzisă. Despărțită de iubirea ei și fără sprijin, ar fi murit în internat, potrivit unor relatări, într-un dormitor, iar potrivit altora, în podul clădirii. O altă versiune susține că fata suferea de o boală gravă, ținută secretă de familie și de profesori, iar sfârșitul ei tragic ar fi rămas multă vreme ascuns.
Potrivit legendei, după lăsarea serii, pașii acesteia s-ar auzi și acum pe coridoare, iar silueta fostei eleve ar apărea în apropierea vechilor dormitoare. În unele relatări, fantoma ar fi îmbrăcată în uniforma elevelor de odinioară și ar dispărea înainte ca cineva să-i poată desluși chipul.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
