Simona Ionescu / Redactor Șef

Inscripția misterioasă de pe pictura „Țipătul lui Munch”

Inscripția misterioasă de pe pictura „Țipătul lui Munch”
S-a făcut lumină în cazul celebrei picturi The Scream (n.r. - Ţipătul) a lui Edvard Munch. Mai precis, e vorba de o inscripție misterioasă care a fost descoperită pe tablou.

S-a aflat cine a făcut inscripția misterioasă de pe tabloul „Țipătul lui Munch”. Este vorba de un graffiti misterios inscripţionat pe celebrul tablou, care a ieșit la iveală abia acum, după ce lucrarea a fost scanată cu infraroşu, relatează luni BBC.

The Scream (n.r. – Ţipătul) lui Edvard Munch este una dintre cele mai cunoscute picturi din lume. Pictura originală, expusă pentru prima dată în oraşul natal al lui Munch, Oslo (pe atunci Kristiania), în 1893, a devenit o expresie radicală şi atemporală a anxietăţii umane. Influenţa acesteia s-a răspândit şi a ajuns chiar şi la Hollywood, care a produs seria de filme horror Scream din anii ’90, şi a favorizat apariţia emoji-urilor moderne, notează BBC.

Inscripția misterioasă de pe Țipătul lui Munch

Recent, cunoscuta operă de artă a trecut printr-un proces de conservare în vederea expunerii ei în Muzeul Național al Norvegiei, anul viitor. Cu această ocazie, la scanarea cu infraroșu a lucrării, a ieșit la iveală o propoziţie mică, abia vizibilă. Aceasta a fost descoperită  scrisă pe tablou și a iscat multe dezbateri. Specialiștii au încercat să identifice cine a făcut notița. Cuvintele „Nu a putut fi pictat decât de un nebun” sunt notate cu creionul în colţul din stânga sus al tabloului.

Criticii de artă s-au întrebat dacă a fost un act de vandalism, comis de un privitor revoltat. Sau dacă propoziția a fost scrisă de însuşi Munch. Despre acesta se știe că s-a confruntat cu probleme de sănătate mintală de-a lungul vieţii. Lucrarea în sine a suscitat critici intense la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dar și multe speculaţii publice cu privire la sănătatea mintală a lui Munch.

După ce au citit jurnalele lui Munch, specialiștii au concluzionat că acesta a fost puternic afectat de reacţiile publice pe care le-a generat opera sa. Motivat de această stare, se crede că el a revenit ulterior asupra picturii pentru a adăuga afirmaţia scrisă cu creionul. „De când mă ştiu, am suferit de un sentiment profund de anxietate, pe care am încercat să îl exprim în arta mea”, a scris Munch într-unul din jurnale.

Investigație cu infraroșu

Acum, noile teste realizate de Muzeul Naţional al Norvegiei au confirmat că propoziția îi aparține chiar celebrului pictor. După ce au apelat la tehnologie pentru a analiza scrisul de mână, care a fost comparat cu jurnalele şi scrisorile artistului, experţii Muzeului Național al Norvegiei au ajuns la concluzia că acele cuvinte au fost scrise chiar de Munch.

„Scrierea este, fără îndoială, a lui Munch. Scrisul de mână în sine, precum şi evenimentele care au avut loc în 1895, când Munch a prezentat pictura în Norvegia pentru prima dată, toate indică în aceeaşi direcţie”, a spus curatoarea muzeului, Mai Britt Guleng. Amintim că în anul 1994, pictura The Scream a fost furată dintr-un muzeu de artă din Norvegia. Aceasta a fost recuperată în urma unei operaţiuni sub acoperire desfăşurată de poliţişti britanici.

Întreaga familie a lui Munch a avut probleme psihice

Este cunoscut faptul că atât tatăl, cât şi sora lui Munch au suferit crize de depresie. Munch a fost în cele din urmă internat, după o cădere nervoasă, în 1908, notează BBC. Mama şi sora lui mai mare au murit înainte ca artistul să împlinească vârsta de 14 ani. Tatăl său a decedat 12 ani mai târziu, iar o altă soră a fost internată într-un azil, cu tulburare bipolară.

Pictura The Scream va fi expusă împreună cu o serie de alte opere ale lui Munch, inclusiv Madonna, The Dance of Life ( n.r. – Dansul vieţii) şi Self-Portrait with Cigarette (n.r. – Autoportret cu țigaretă), la Muzeul Naţional al Norvegiei, începând din 2022.

Sursa foto: edvardmunch.org

De ce Mircea Badea nu vrea cadouri de ziua lui. Împlinește 47 de ani

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre