Simona Ionescu / Redactor Șef
Ce să mai crezi când peste o casă plouă cu pietre zile la rând. S-a întâmplat în 1997, într-o localitate din județul Argeș. Atât proprietarii, cât și vecinii au fost şocaţi şi au rămas fără explicaţie când au văzut acoperișurile distruse și ferestrele sparte. Cine le putea provoca asemenea distrugeri şi mai ales de ce?
Misterul fantomei zgomotoase nu poate fi explicat științific, scrie evz.ro. Până acum nu există nici o explicație științifică concludentă a acestor evenimente. Localnicii cred că un spirit supărat sau o fantomă care bântuie o anumită persoană a distrus o casă.
Din ce în ce mai multe fenomene meteo devin mai violente, peste tot în lume. De-a lungul istoriei, au existat numeroase cazuri când din cer au căzut o serie de obiecte ciudate. A pluat cu sânge, peşti, broaşte, bomboane, meduze, fasole, nuci, seminţe sau alte obiecte bizare.
Există o teorie populară care spune că acestea sunt cauzate de vânturile puternice care ridică obiectele de la sol sau din apă şi apoi le aruncă deasupra oraşelor aflate la kilometri distanţă. Dar poate această teorie să explice de unde provin ”duşurile” cu pietre mari care au deteriorat case, au ucis oameni şi chiar vite?
În oraşul Costeşti, județul Argeș, a fost filmat de numeroși martori oculari un fenomen inexplicabil. În noaptea zilei de 20 martie 1997, asupra casei familiei Panait Drăghici s-a abătut din senin o ploaie de pietre de diferite dimensiuni.
Atât proprietarii, cât și vecinii au fost şocaţi şi au rămas fără explicaţie când au văzut acoperișurile distruse și ferestrele sparte. Cine le putea provoca asemenea distrugeri şi mai ales de ce? Ploaia de pietre a căzut asupra lor şi a doua zi, tot la lăsarea serii. Până la 24 martie, înainte de Buna Vestire, întâmplarea s-a repetat în fiecare seară.
A fost alertată poliția locală din Costești, dar oamenii legii nu au făcut altceva decât să observe ciudatul fenomen alături de tot satul. În cele din urmă, poliţiştii au întocmit un raport de pagube și distrugere fără făptaș.
După Buna Vestire, ploaia de pietre a încetat brusc, dar liniștea n-a durat mult. La 29 august 1997, pietre aruncate parcă de nişte mâini invizibile au căzut din nou deasupra oropsiţilor. De data aceasta, parcă şi mai violent. Aşa s-a ajuns la Georgică Crețu, preotul paroh din Costești.
Când omul a venit în casă chiar în timpul unei ploi de pietre pentru a citi cu glas tare Moliftele Sfântului Vasile cel Mare, atacul a încetat. Când preotul a plecat, pietrele au aterizat din nou peste oameni.
La 4 septembrie 1997, proprietarii au văzut cum mobila lor se mişcă prin casă dintr-o camera în altă, purtată parcă de o forţă invizibilă. Peste câteva zile, când au sărbătorit Nașterea Prea Sfintei Fecioare Maria, au avut din nou parte de linişte. Era clar pentru ei: entitatea care le distrugea gospodăria era redusă la tăcere în zilele de mare sărbătoare. Şi ceva a fost special în acea zi, pentru că pietrele nu au mai revenit în gospodăria familiei Drăghici.
Au fost tot felul de teorii. Unii au susţinut că la mijloc au fost nişte demoni sau furtuni magnetice, în timp ce alţii au vorbit direct despre Poltergeist. Vecinii s-au gândit că „vinovata” ar fi fost Achilina Marciuc, o femeie care s-a certat toată viaţa cu familia Drăghici. Când începea scandalul, bătrâna Achilina arunca pietre spre casa vecinilor.
Achilina Marciuc a murit singură la 11 august 1987 şi se pare că ura a fost atât de mare încât i-a urmărit pe membrii familiei Drăghici şi după moarte. Bătrâna s-a stins într-o mizerie cruntă.
Astfel de pretinse manifestări poltergeist au fost semnalate în multe culturi și țări, printre care Statele Unite, Japonia, Brazilia și toate națiunile europene. Primele cazuri poltergeist înregistrate datează din secolul I d.Hr.
Cuvântul poltergeist provine din cuvintele germane Poltern (a face zgomot) și Geist (spirit), termenul în sine înseamnă, literal, fantomă zgomotoasă”. Sursa: evz.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
