Palatul de la Ruginoasa, un monument istoric foarte frumos. A fost complet reamenajat, ca pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza care a locuit aici. Au murit aici mulți oameni importanți și legenda spune că, de aceea, palatul este bântuit.
Palatul cu fantome de la Ruginoasa este acum o bijuterie de muzeu
Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, de la Ruginoasa, județul Iaşi, ascunde drame care i-au avut în prim-plan pe mari boieri şi oameni politici din secolul al XIX-lea. Palatul este acum o bijuterie de muzeu şi poate fi vizitat.
Ascuns de ochii curioşilor după o perdea de arbori de la marginea drumului dintre Iaşi şi Paşcani, palatul în stil neogotic apare somptuos la capătul aleii.
După 1945, conacul a fost trecut în proprietatea CFR. A servit în comunism ca sanatoriu de tuberculoşi, sediu de primărie, CAP sau bibliotecă.
Muzeul Memorial „A.I. Cuza” de la Ruginoasa, inaugurat în 1982, a intrat în proces de restaurare în 2012 -2013, printr-un proiect finanţat de Ministerul Culturii cu 2, 5 milioane de euro. Palatul de la Ruginoasa este singurul monument istoric din Moldova reamenajat întocmai ca pe vremea domnitorului, datorită documentelor lăsate de Elena Cuza şi descoperite în arhivă.
Palatul cu fantome de la Ruginoasa, drame, secrete și povești de dragoste
Reşedinţa de vară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza din localitatea ieşeană Ruginoasa este pe cât de frumoasă, pe atât de umbrită de drame, secrete şi poveşti de dragoste tragice.
Toate acestea i-au adus supranumele de ”palatul blestemat”.
Casa domnitorului de la Ruginoasa era cunoscută ca «Ruşinoasa», din cauza amorurilor secrete, ţinute departe de ochii lumii şi de urechile familiei. În plus, se zice că palatul este blestemat pentru că noaptea ar fi bântuit de fantoma unui prinţ care a locuit aici, a lui Dimitri, spun muzeografii care îngrijesc clădirea de patrimoniu.
În 1862, construcţia somptuoasă ajunge, în proprietatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, după ce proprietarul a scos-o la licitație, după o dramă din viața lui.
Palatul cu fantome de la Ruginoasa, reședința Elenei Cuza
Doamna Elena Cuza este cea care l-a locuit aproape permanent, în timp ce soţul era ocupat, la Iaşi sau la Bucureşti, cu treburile statului.
„Elena Doamna”, aşa cum a fost supranumită în epocă, s-a ocupat de mobilarea şi îngrijirea domeniului aferent palatului.
Istoricii povestesc însă că Elena Cuza n-a fost fericită la Ruginoasa. Ştia de sfârşitul tragic al Sturdzeştilor şi a luat totul ca o fatalitate.
În prima noapte de când s-a mutat a auzit cântând cucuveaua.
Elena Doamna se ocupă de educaţia celor doi fii ai domnitorului, Dimitri şi Alexandru, pe care Cuza i-a avut din relaţia nelegitimă cu Maria Obrenovici.
Alexandru Ioan Cuza trecea rar pe la reşedinţa sa din Ruginoasa.
Plecat în exil în 1866, după a fost nevoit să abdice, Cuza moare în mai 1873 la Heidelberg, în Germania. După două săptămâni, Elena Doamna aduce rămăşiţele soţului la Ruginoasa, fiind înmormântate în curtea bisericii din spatele palatului.
Legenda spune că de la moartea domnitorului şi până să fie îngropat, clopotul bisericii a bătut încontinuu. Un un semn al respectului şi iubirii de care se bucura printre supuşi.
Palatul blestemat de la Ruginoasa
Blestemul castelului a persistat şi după moartea domnitorului.
Fiul cel mic al lui Cuza, Dimitri, se îndrăgosteşte de una dintre servitoare şi se sinucide în camera sa, după ce Elena Cuza o alungă pe tânără.
Tânărul este înmormântat tot în curtea bisericii, în stânga tatălui său.
Celălalt fiu, Alexandru, moare în 1890 în timpul lunii de miere pe care şi-a petrecut-o în Spania cu Maria Moruzzi, proaspăta sa soţie.
Răpus de miocardidă severă la doar 23 de ani, fiul cel mare îi lasă toată averea prin testament soţiei sale.
În relaţii reci cu nora sa şi lăsată fără nici un drept asupra proprietăţilor, doamna Elena Cuza se retrage la Iaşi, apoi la Piatra Neamţ. Moare într-o sărăcie lucie.
Cum îți dai seama dacă ai abilitățile magice ale unui medium
Pădurea bântuită Hoia Baciu, în Top 5 cele mai ciudate din lume. Aveți curaj să intrați în ea?
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook