Talent literar excepțional, când Iulia Hașdeu s-a stins din viață, tatăl său celebrul academician Bogdan Petriceicu Hașdeu, unul dintre marii publiciști ai culturii române din secolul al XIX-lea, a fost distrus. În mormântul unde Iulia a fost îngropată pare că se întâmplă și acum lucruri incredibile…
Prima studentă româncă de la Sorbona
Castelul Iulia Hasdeu este adesea menționat atunci când vine vorba de activități paranormale, având o istorie foarte tristă. Clădirea este de fapt un mausoleu, construit între 1893-1896 după moartea Iuliei Hașdeu, de tatăl tinerei, Bogdan Petriceicu Hașdeu, unul dintre cei mai mari academicieni, lingviști și publiciști ai culturii românești din secolul al XIX-lea.
Devenită poliglotă la doar 11 ani când a terminat liceul, la 16 ani, Iulia a deveni prima studentă româncă de la Sorbona. Fata s-a dovedit a avea un talent cum rar întâlnești și a scris multă poezie atât în română cât și în engleză.
Castelul a fost ridicat după planurile dictate de Iulia din lumea de dincolo
Din nefericire, la 19 ani, Iulia Hașdeu s-a îmbolnăvit foarte rău și a murit de tuberculoză la 29 septembrie 1888. Petriceicu Hașdeu n-a putut să suporte pierderea singurei sale fiice și și-a transformat viața în ședințe de misticism și spiritism, cunoscute în anumite cercuri la acea vreme. A purtat corespondență cu astronomul francez Flamarion și cu celebrul spiritist W. Crookes.
Se spune că a găzduit și a participat la ședințe de spiritism la Câmpina împreună cu un episcop mitropolit, trei generali și un profesor. El dorea să continue să fie în legătură cu sufletul nemuritor al fiicei sale. Iulia a fost cea care i-a dictat, susținea el, planurile arhitecturale detaliate pentru castelul de la Câmpina, a cărui construcție a coordonat-o și supravegheat-o cu atenție între 1894 și 1896.
Legenda susţine că la scurt timp după terminarea Castelului, noaptea, se putea auzi din clădire cum Iulia cânta la pian, iar tatăl său aplauda extrem de fericit. Și acum, locuitorii din Câmpina spun că, din când în când, se mai aud acorduri la pian…
Micul Templu din cimitirul Bellu
Cel mai trist loc este însă mormântul Iuliei Hașdeu din cimitirul Bellu, pe care Bogdan Petriceicu Hașdeu îl numea Micul Templu. Din nefericire, din cavou s-au furat multe lucruri, chiar și parte din rămășițele Iuliei. Se spune că în anul 1930 ar fi fost luat de un grup de studenți însuși craniul tinerei fenomen, care ar vrut să-l folosească pentru practici spiritiste.
@damiananfile 11.11.2023 – La initiativa Muzeului Memorial BP Hașdeu, Asociatiei Culturale Iulia Hasdeu si Asociatiei Calator in Romania cripta a fost deschisa publicului larg pentru o zi!
Autoritățile nu ar fi reușit nici în acest moment să-l recupereze. Au mai rămas doar câteva dintre obiectele de valoare inestimabilă, câteva fotografii cu Iulia și tatăl său. Pe un perete din interiorul mormântului sunt scrise, întru eternitate, Legea socială și Legea filosofică.
„Mai ședi puțin”
Legenda spune că Iulia i-a transmis tatălui său, în timpul ședințelor de spiritism și proiectul criptei. De altfel, la intrare, pe frontiscipiu stau cuvintele tinerei: „Mai ședi puțin”.
Ciudat sau nu, în locul unde ar fi trebuit să fie crucea, se află un glob mare, susținut de doi sfincși, care are indicate orașele unde a trăit și a studiat Iulia. E vorba de București, Roma și Paris. Iar sub cei doi sfincşi stau cărţile fundamentale ale cunoaşterii universale, respectiv Evanghelia, cărţile vechiului Orient, Platon, Descartes, Kant.
Monolitul înalt de trei metri, realizat de mâna sculptorului Ion Georgescu, după indicaţiile Iuliei, din lumea de dincolo, străjuieşte intrarea în cavou. Deasupra, pe plafon, din două table de marmură albă, se găsea cândva o carte deschisă, pe care era inscripţionat cu aur cuvântul Dumnezeu, ca şi cum ar fi vegheat, de sus, liniştea Iuliei.
Ceasul de pe mormânt arată mereu aceeași oră: cea la care Iulia a plecat în lumea celor drepți.
O legendă spune că mormântul a fost proiectat astfel încât zgomotul produs de pașii oricărui vizitator care coboară treptele în cavou să transmită vibrații în coșciugul Iuliei.
Sursă foto: www.acih.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook