Simona Ionescu / Redactor Șef

Mănăstirea unde se aude clopotul care nu există. O legendă care dă fiori

Mănăstirea unde se aude clopotul care nu există. O legendă care dă fiori
Crime, fantome, dispariții caudate și mai ales sunetul unui clopot care nu există. Este povestea unei mănăstiri de la marginea Capitalei. Preoții nu au apucat să slujească niciodată aici, din cauză că mănăstirea a fost atacată de turci înainte de a fi sfinţită.

Un loc ciudat la marginea Capitalei. Este ruina unei clădiri care a fost semeață, ridicată între două cimitire. Potrivit legendei, preoţii nu au apucat să slujească niciodată aici, din cauză că mănăstirea a fost atacată de turci înainte de a fi sfinţită.

Ruinele Mănăstirii Chiajna din Giuleşti-Sârbi, de la maginea Capitalei, au iscat povești care dau fiori

Mănăstirea unde se aude clopotul care nu există

Ruinele Mănăstirii Chiajna din Giuleşti-Sârbi, de la maginea Capitalei, au iscat povești care dau fiori. Crime, dispariţii stranii şi boli groaznice, plus un clopot care se aude, dar nu există.

Aici vin oameni curioși, dornici să vadă ori să simtă fenomene paranormale. Vin și diverși cântăreți să filmeze videoclipuri deosebite. Nici nu a apucat să fie sfințită pentru că a fost atacată de turci. Au confundat clădirea semeață cu o cetate.

A fost construită în jurul anului 1790, începută în vremea lui Alexandru Vodă Ipsilanti și terminată în vremea domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni. A fost construită în stil neoclasic, având dimensiuni mari pentru acea vreme: 43 metri lungime și 17 înălțime, ziduri groase de 1 și 2 metri. Urma să fie unul dintre cele mai importante lăcașuri de cult româneștii ale vremii. Turcii au bombardat clădirea înainte de a fi sfințită, iar actele au fost distruse în incendii. Cu toate acestea, clădirea a rămas în picioare, dar părăsită. Cutremurul din 1977 i-a dărâmat turla.

Blestemul clopotului

Mănăstirea Chiajna se află în imediata vecinătate a două cimitire. Locuitori ai satului, care scormonesc zilnic munţii de gunoaie, au povestit legendele care stau în spatele acestui lăcaş părăsit odată cu epidemia de ciumă, în jurul anului 1800.

Unii au spus că au trecut noaptea prin dreptul mănăstirii și au văzut mai multe umbre pe pereţii din exterior. Alții pun pe seama ruinelor niște crime făptuite în apropiere.

Cineva spune că mănăstirea este blestemată. În urmă cu câteva sute de ani, clopotul a fost dat jos, de frică să nu fie reperată mănăstirea şi atacată de otomani. Povestea spune că, de teamă, lumea a dat jos clopotul şi l-a aruncat în Dâmboviţa. Alții spun că, de fapt, clopotul a fost furat. Cu toate acestea, sunt localnici care se jură că au auzit clopotul în timpul nopții.

Crime lângă mănăstire

Singurele întâmplări sigure sunt crimele care au avut loc în apropiere de această mănăstire. Una dintre ele a avut loc în primăvara lui 1967, când s-a descoperit la câţiva metri de lăcaş cadavrul unui tânăr, îmbrăcat în uniformă şcolară. Băiatul de 16-17 ani fusese lovit cu capul de un corp dur, probabil de nişte pereţi.

Victima a fost identificată rapid ca fiind Chiriţă Dumitru, fiul unui muncitor, orfan de mamă, din Dâmboviţa. Din investigaţiile poliţiştilor, băiatul obişnuia să fure atât de la vecini, cât şi de la şcoală, până a fost exmatriculat. A decis să vină la Bucureşti. La scurt timp, a fost prins și criminalul.  Criminalul vroia să se folosească de buletinul victimei cu scopul de a se angaja.

O altă crimă răsunătoare este triplul asasinat din 2006, petrecut în apropiere, în Giulești Sârbi. Atunci, un elveţian, pe numele lui Jean Pierre Francois Sgueglia, şi-a omorât fosta iubită, pe mama şi pe fostul soţ al acesteia, din gelozie.

Film de groază

Doi studenţi de la Academia de Teatru și Film au făcut, în 2008, un film despre mănăstirea blestemată. În video, doi studenţi la Politehnică dispar fără urmă în 1995. Peste 13 ani, un vecin găseşte o casetă cu filmarile celor doi, efectuate în mare parte la Mănăstirea Chiajna cu o zi înainte de dispariţe. Scurt-metrajul a fost postat pe Youtube, iniţial fără nici o explicaţie, aşa că a fost considerat real. Ulterior s-a dovedit că era, de fapt, o ficţiune.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre