Simona Ionescu / Redactor Șef

„Micro-pauzele” te ajută să dai mai mult randament la locul de muncă. Anunță-ți șeful!

„Micro-pauzele” te ajută să dai mai mult randament la locul de muncă. Anunță-ți șeful!
Munca de birou, și orice muncă, în general devine solicitantă și obositoare, chiar dacă nu implică efort fizic. De aceea, pentru randament, sunt recomandate pauze. Una de o oră sau jumătatre de oră, la prânz nu e suficientă.

Potrivit unei noi cercetări, mini-pauzele,  pe care autorii le-au definit ca fiind o pauză de 10 minute sau mai puțin, au efecte excelente. Constatările au fost publicate de curând în revista PLOS ONE. Persoanele care au luat pauze de maxim 10 minute, la intervale regulate ( n.r.  să ne amintim de pauzele din perioada în care eram elevi) au experimentat creșteri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește starea lor de bine – făcându-le să se simtă mai viguroase și mai puțin obosite.

Rezultatele, bazate pe o analiză a 22 de studii publicate anterior care au inclus 2.335 de participanți, indică faptul că cei care au făcut micro pauze au avut șanse cu aproximativ 60% mai mari de a se simți energici, potrivit Patriciei Albulescu și Coraliei Sulea, coautori ai studiului și cercetători la Universitatea de Vest din Timișoara din România, scrie Time.com.

În ceea ce privește productivitatea la locul de muncă, beneficiile au variat de la un studiu la altul și în funcție de diferite tipuri de sarcini, iar în cele din urmă efectul nu a fost semnificativ din punct de vedere statistic, deși cercetătorii au constatat că a existat o îmbunătățire pe măsură ce pauzele deveneau mai lungi.

Micile pauze pot avea un impact mare

Cu toate acestea, există dovezi solide că, pentru un lucrător obișnuit cu un loc de muncă sedentar, micile pauze pot avea un impact mare, spune John P. Trougakos, profesor de comportament organizațional și management al resurselor umane în cadrul departamentului de management de la Universitatea din Toronto-Scarborough și expert în pauze. Combinând atât pauzele scurte, cât și cele lungi în ziua de lucru, lucrătorii se vor simți mai bine și vor produce o muncă de mai bună calitate.

Iată ce trebuie să știți despre micro pauze și cum vă pot îmbunătăți ziua de lucru.

De ce sunt importante micro pauzele

Trougakos susține că studiile din noua analiză scapă un factor important: oboseala tinde să se agraveze în timp. Deoarece experimentele din cele 22 de studii au fost constrânse de timp, nu a fost posibil să se măsoare modurile în care oboseala la locul de muncă poate crea un cerc vicios al performanței.

„Cu cât ești mai obosit, cu atât mai mult efort trebuie să depui pentru a continua să performezi. Așa că, de fapt, depui din ce în ce mai mult efort și o faci din ce în ce mai puțin eficient”, spune Trougakos. „Pauzele scurte, fie că este vorba de o pauză de 10 minute, de 5 minute, de a se ridica în picioare și de a se întinde, îi oferiți persoanei o șansă de a opri ciclul de epuizare, dar și de a se reenergiza puțin”, arată acesta.

Angajații cei mai productivi își iau pauze scurte în timpul programului

În general, spune Trougakos, deși nu au existat prea multe cercetări privind micropauzele și performanța, știința sugerează că pauzele scurte sunt importante. Aceasta include studii cu un unghi de vedere ergonomic, care au constatat că odihna ochilor și întinderea musculaturii corpului sunt necesare pentru a evita oboseala ochilor și oboseala scheletului – disconforturi care pot distrage atenția și epuiza lucrătorii.

Faptul de a nu lua suficiente pauze poate afecta, de asemenea, în mod negativ calitatea somnului și viața în afara muncii a lucrătorilor și, treptat, îi poate duce la senzația de epuizare. Studiile sugerează că angajații foarte productivi au tendința de a lucra în intervale relativ scurte, cu pauze lungi – potrivit unui studiu publicat de o companie de urmărire a productivității, petrecând 52 de minute de lucru pentru fiecare 17 minute de pauză.

„Ideea este: nu muncești mai mult pentru a fi mai productiv; muncești mai inteligent pentru a fi mai productiv”, spune Trougakos.

Cum arată pauzele ideale

Pauzele de care aveți nevoie ar putea depinde de ceea ce faceți; de exemplu, activitățile care vă plac v-ar putea epuiza mai puțin decât o sarcină pe care o urâți sau care vă provoacă mult stres. Totuși, ca regulă generală, Trougakos recomandă să petreceți aproximativ 90 de minute de lucru, urmate de o pauză de 15 sau 20 de minute. Pe parcursul acestei perioade de lucru, faceți și micro pauze. Trougakos sugerează o scurtă pauză de întindere la fiecare 20 sau 30 de minute, precum și o pauză pentru a „scăpa de sarcină” undeva la mijlocul celor 90 de minute.

Dar care este cel mai bun mod de a vă odihni în timpul acestor pauze scurte? Deși există dovezi că unele lucruri sunt bune pentru toată lumea, cum ar fi întinderea, relaxarea sau o activitate fizică ușoară până la moderată (gândiți-vă: o plimbare), spune Trougakos, cea mai bună pauză depinde de preferințele individului. De exemplu, o persoană extrovertită ar putea alege să bea o cafea cu prietenii de la serviciu, în timp ce o persoană introvertită s-ar putea feri afară cu o carte. Cheia, spune el, este că aveți control asupra a ceea ce faceți în timpul pauzei.

Cu siguranță, Trougakos recunoaște că unii manageri și companii vor avea emoții în legătură cu faptul că le vor permite angajaților lor să ia atât de multe pauze. Flexibilitatea este esențială – angajații au nevoi diferite de pauze, care pot varia în funcție de sarcină sau chiar de la o zi la alta.

Cu toate acestea, în multe cazuri, Trougakos susține că trecerea la programe hibride și la munca de acasă a oferit organizațiilor și lucrătorilor o oportunitate inedită: să se extindă și să găsească noi modalități de lucru pentru a maximiza productivitatea. Deși permiterea flexibilității pauzelor poate părea contraintuitivă pentru companii, aceasta se potrivește, de fapt, cu ceea ce majoritatea angajatorilor apreciază: „să facă în așa fel încât oamenii să fie pe deplin productivi, dar să fie și sănătoși și să aibă o viață echilibrată”, spune Trougakos.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre