Cum o anestezistă a transformat un moment de panică din sala de nașteri într-un test care salvează milioane de vieți

Într-o dimineață din 1952, la Spitalul Columbia-Presbyterian din New York, medicii priveau neputincioși spre un nou-născut care nu respira. Corpul micuț era albastru, iar sala de nașteri, plină de aparate, se cufundase într-o tăcere tensionată. Fiecare secundă părea o eternitate, iar nimeni nu îndrăznea să spună nimic. În acel moment, o voce calmă a spart tensiunea: „Hai să notăm copilul”.
Era vocea Virginiei Apgar, o anestezistă care avea să schimbe istoria medicinei. Într-o epocă în care femeile abia pătrundeau în lumea academică și erau excluse din blocul operator, Apgar a inventat, dintr-o nevoie practică, un sistem simplu și genial de evaluare a nou-născuților. Nu era un experiment sofisticat, ci o metodă de observație rapidă, gândită într-o dimineață, pe o bucată de hârtie. În doar câțiva ani, testul ei a fost adoptat în spitalele din întreaga lume, salvând milioane de copii care altfel ar fi fost considerați pierduți.
Virginia Apgar s-a născut la 7 iunie 1909, în Westfield, New Jersey, fiind cea mai mică dintre trei frați. Ea a fost pasionată de știință încă din copilărie, dar și de muzică, cântând la vioară toată viața. A absolvit Mount Holyoke College, unde s-a specializat în zoologie, și apoi a urmat medicina la Columbia University College of Physicians and Surgeons, în 1933. Își dorea să devină chirurg, însă i s-a spus că niciun spital nu ar angaja o femeie în acea poziție.
Mentorul ei, celebrul chirurg Allen Whipple, i-a sugerat să se reorienteze spre anesteziologie, un domeniu aflat atunci abia la început.
Apgar a acceptat provocarea. În 1938, a devenit directoarea nou-înființatei Divizii de Anestezie de la Columbia-Presbyterian, fiind printre primele femei din Statele Unite care au deținut o astfel de funcție. Cariera ei a unit rigoarea științifică cu empatia, iar pasiunea pentru obstetrică și sănătatea maternă avea să-i definească întreaga viață.
Lucrând zilnic în maternitate, Apgar a observat un adevăr crud: unii nou-născuți mureau la doar câteva minute după venirea pe lume, iar medicii nu aveau un mod clar de a decide care copii aveau nevoie de ajutor imediat. Mulți bebeluși născuți palizi sau fără mișcare erau considerați fără speranță. Într-o dimineață din 1952, inspirată de aceste observații, Apgar a schițat o metodă de evaluare în cinci pași, pe o foaie de hârtie. A inclus pulsul, respirația, tonusul muscular, reacțiile reflexe și culoarea pielii, oferind fiecărui criteriu o notă de la 0 la 2.
Scorul total, între 0 și 10, oferea o imagine imediată a stării copilului. Dacă rezultatul era mic, echipa medicală știa că trebuie să intervină. Această idee, atât de simplă, a devenit cunoscută în întreaga lume sub numele de „scorul Apgar” și a marcat începutul unei noi ere în neonatologie.
Efectul a fost imediat. Medicii și asistentele au început să aibă un limbaj comun pentru a evalua rapid nou-născuții. Scorul Apgar nu era doar un test, ci un semnal de alarmă menit să oprească pierderea de vieți din neatenție sau lipsă de standardizare. În mai puțin de un deceniu, testul a fost introdus în aproape toate spitalele din Statele Unite, iar mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.
Pe măsură ce rezultatele s-au răspândit, sistemul Apgar a fost adoptat și la nivel global, devenind o parte esențială a protocolului medical în momentul nașterii. Astăzi, fiecare copil născut în lume este evaluat în primele minute de viață printr-un test care poartă numele ei.
După succesul testului, Virginia Apgar nu s-a oprit. În 1959, a obținut o diplomă în sănătate publică la Universitatea Johns Hopkins și s-a alăturat organizației March of Dimes, unde s-a concentrat pe prevenirea malformațiilor congenitale și pe îngrijirea prenatală. A scris articole, a ținut conferințe și a militat pentru educația femeilor însărcinate, susținând că fiecare copil merită o șansă reală la viață, indiferent de circumstanțe.
Într-o vreme în care medicina era dominată de bărbați, Apgar a demonstrat că pasiunea, perseverența și curajul pot schimba nu doar cariere, ci și destine.
Virginia Apgar a fost prima femeie profesor titular la Columbia University College of Physicians and Surgeons. Nu s-a lăsat intimidată de prejudecăți și a continuat să predea, să cerceteze și să inspire generații de tineri medici. Era cunoscută pentru inteligența ei sclipitoare, pentru umorul direct și pentru energia care nu părea să se termine niciodată. Întrebată cum a reușit să se impună într-o lume a bărbaților, a spus râzând: „Femeile sunt ca pliculețele de ceai. Nu știu cât de puternice sunt până nu ajung în apă fierbinte.”
Virginia Apgar a murit în 1974, dar „scorul Apgar” continuă să fie folosit în fiecare sală de nașteri din lume.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook