Simona Ionescu / Redactor Șef
Conflict deschis între artiști și autorități, marți, 10 februarie, în fața Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde actorii, alături de personalul tehnic și de producție, au protestat față de un program-pilot propus de Ministerul Culturii, care viza evidența timpului de muncă în instituțiile publice de spectacole.
La finalul zilei, ministrul Culturii a anunțat retragerea proiectului, invocând lipsa consensului și necesitatea unui dialog real cu breasla artistică.
Nemulțumirile au pornit de la Circulara nr. 766/03.02.2026 – „Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte”, document elaborat în urma unei recomandări formulate de Curtea de Conturi a României. Printre propuneri se numărau obligativitatea unui program săptămânal de lucru, întocmirea unui raport individual de activitate și semnarea unei foi de prezență standardizate.
Actorii TNB au reclamat faptul că aceste măsuri transformă munca artistică – prin definiție flexibilă și greu de cuantificat – într-o activitate birocratică, similară muncii de birou. Ei au susținut că li se cere să raporteze zilnic, în scris, activitatea desfășurată, ceea ce ar afecta procesul de creație și ar reduce actul artistic la simple ore pontate.
„Emoția nu poate fi cuantificată, sensibilitatea…cum să cuantifici? Munca unui actor este mai mult de 12 ore pe zi, uneori chiar noaptea. Înseamnă foarte multe ore de lectură, înseamnă să cunoști psihologia umană, să mergi pe stradă să observi oameni. Cum cuantifici toate astea? Cum le încadrezi în 8 ore pe zi?”, a declarat actrița Irina Cojar pentru Radio România.
Ministerul Culturii a precizat, pe parcursul disputei, că evidența timpului de muncă este cerută de Codul Muncii și că instituțiile publice sunt obligate să poată demonstra numărul de ore lucrate de fiecare angajat. Oficialii au susținut că instrucțiunile transmise nu reprezintă o lege nouă, ci un set de modele și propuneri menite să ajute instituțiile să se conformeze legislației în vigoare.
Potrivit ministerului, programul-pilot urma să fie testat timp de 30 de zile, fără sancțiuni sau bonusuri, iar eventualele disfuncționalități ar fi putut fi corectate. De asemenea, a fost invocată posibilitatea recuperării orelor lucrate sau acordarea de zile libere plătite în avans, în funcție de programul artistic.
Cu toate acestea, artiștii au atras atenția că aplicarea mecanică a unor norme gândite pentru alte tipuri de activitate ignoră specificul profesiei de actor și riscă să uniformizeze artificial munci profund diferite din interiorul instituțiilor de cultură.
Scandalul a fost amplificat de intervenția publică a actorului și muzicianului Tudor Chirilă, care a criticat dur ideea normării muncii artistice, afirmând că activitatea actorilor „nu se poate măsura cu șublerul, calculatorul sau Excel-ul”. Acesta a acuzat lipsa de nuanță a reglementărilor și a susținut că simpla pontare zilnică nu rezolvă problemele reale din sistemul teatral, precum distribuirea rolurilor sau criteriile de evaluare profesională.
În replică, ministrul Demeter Andras Istvan a explicat că instrucțiunile sunt rezultatul unor consultări desfășurate în perioada 2023–2025 și că reprezintă o tentativă de autoreglementare a domeniului, ca răspuns la solicitările Curții de Conturi. El a subliniat că testarea practică era necesară pentru a vedea dacă documentul poate funcționa.
Situația a luat însă o turnură neașteptată chiar în timpul protestului. În fața actorilor adunați la TNB, ministrul Culturii a anunțat retragerea proiectului-pilot și deschiderea către dialog. Informația a fost confirmată ulterior printr-o postare oficială a Ministerului Culturii.
„Nicio soluție propusă nu poate fi pusă în aplicare fără implicarea activă a celor cărora li se adresează. Unii colegi mi-au spus că se simt parte a unui experiment și este ultimul lucru pe care mi-l doresc”, a declarat Demeter Andras Istvan, precizând că proiectul va fi revizuit, iar grupul de lucru extins.
Ministerul a subliniat totodată că problema semnalată de Curtea de Conturi rămâne și că vor fi făcute demersuri pentru prorogarea termenului de aplicare, urmând să fie identificate soluții agreate de breaslă.
Actorii prezenți la protest au salutat decizia, dar au cerut garanții clare privind retragerea proiectului și inițierea unui dialog real. Ei au afirmat că nu au fost consultați anterior în legătură cu aceste instrucțiuni, deși frecventau Ministerul Culturii pe alte teme.
„Așteptăm o poziție oficială clară prin care să se confirme retragerea proiectului și deschiderea pentru cooperare”, a transmis actorul Karl Baker, subliniind că munca artistică nu poate fi normată strict în opt ore pe zi și că specificul acestei profesii trebuie recunoscut explicit în orice formă de reglementare.
Scandalul de la TNB a scos la iveală o problemă structurală a sistemului cultural românesc: tensiunea dintre obligațiile legale de evidență a muncii și realitatea muncii de creație, care funcționează după alte reguli decât cele administrative. Deși pontajul este cerut de lege, artiștii solicită reglementări adaptate profesiei lor, nu aplicarea uniformă a unor modele birocratice.
Retragerea proiectului-pilot nu închide discuția, ci o mută într-o nouă etapă, în care autoritățile și breasla artistică sunt nevoite să găsească un compromis între controlul administrativ și libertatea creației.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
