Simona Ionescu / Redactor Șef

Prima zi de școală în comunism și în pandemie. Atunci aveau cravată, acum au mască

Prima zi de școală în comunism și în pandemie. Atunci aveau cravată, acum au mască
Câte emoții și câte amintiri pentru toată viața stârnesc prima zi de școală! Cu buchete de flori pentru învățătoare sau dirigintă, cu hăinuțe și ghiozdane noi, cu bunici și părinți în lacrimi! Prima zi de școală în comunism și în pandemie. Atunci aveau cravată, acum au mască.

Prima zi de şcoală are, în fiecare an, un farmec aparte. Deschiderea anului școlar s-a schimbat radical în ultimii 30 de ani. Iată că s-a schimbat din nou, din pricina pandemiei de COVID-19.

Prima zi de școală în pandemie

Luni, 14 septembrie va începe un nou an școlar, dar elevii vor veni cu măști de protecție pe față.

Din cei 2,8 milioane de elevi, vor fi prezenți în prima zi de școală doar acolo unde sunt condiții de respectare a restricțiilor impuse de pandemie. Fără careu în curtea școlii, fără îmbrățișări, la distanță de cel puțin 1,5 metri unul de altul.

Chiar și așa, majoritatea elevilor abia așteaptă să își revadă colegii și profesorii, să povestească prin ce au trecut în ultimele șase luni de restricții.

Prima zi de școală, în ultimii 29 de ani

Prima zi de şcoală are, în fiecare an, un farmec aparte. Până în 1989, cadrele didactice erau îmbrăcate decent și trist. Chiar așa se spunea: ”Este îmbrăcată ca tovarășa profesoară”, fără machiaj, cu tocuri de 2 – 3 cm, costum sau bluză încheiate până la gât. Majoritatea profesoarelor de azi sunt machiate din belșug, poartă fuste scurte și decolteuri adânci, sunt cocoțate pe tocuri și au manichiura la zi.

Elevii de astăzi, chiar de la clasele mici, sunt îmbrăcați în tendințele modei, au părul vopsit și tuns în cele mai noi stiluri. În plus, beneficiază și de Internet, manuale alternative și digitale, discipline noi, cursuri online. Mulți dintre absolvenți își continuă studiile cu succes în străinătate.

Prima zi de școală în comunism

Până în 1989, elevii erau alinițiați în careu, cu uniforme noi, cravate de pionieri. Fetele purtau bentițe albe și părul strâns în codițe, iar băieții erau tunși scurt, în costum de culoare închisă, cămaşă albă sau albastră. Toți purtau nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii şi prin care elevul putea fi identificat. Nici nu puteau trece de poarta școlii dacă nu aveau matricola.

În comunism, erau reguli stricte

Cântece patriotice, dedicate conducătorului suprem, cravatele tricolore, uniformele apretate, șosete și bentițe albe. Elevii cărau manualele și penarele în serviete mari, din piele. Manualele erau unice și foarte stufoase. Nu lipsea de pe prima pagină fotografia lui Nicolae Ceaușescu.

  • Regulile erau stricte și pentru cadrele didactice. ”Tovarășa” profesoară purta obligatoriu îmbrăcăminte decentă, cu fusta peste genunchi și bluză cât mai puțin colorată, iar tovarășii profesori purtau costum și cravată.
  • La începutul anului școlar, elevii erau obligați să participe la activități din 15 septembrie, până pe 30 septembrie, în agricultură. Erau obligați să ducă între 1 și 3 kg de măceșe, cătină, culegeau prune, mergeau la culesul fânului, iar elevii de liceu/ școala profesională făceau practică în fabrici și uzine.
  • Luând model de la chinezi şi coreeni, Nicolae Ceauşescu a militarizat învăţământul. Copiii erau înregimentaţi în sistemul de învăţământ şi organizaţiile comuniste încă de la vârsta de 4 ani. „Şoimii patriei”, „Pionierii” şi „UTC-iştii” au fost create de comuniştii care doreau o societate ideală, supusă regulilor şi îndatoririlor.
  • După clasa a VIII-a elevii susţineau examen de admitere la liceu. Pentru a intra în clasa a XI-a de liceu, elevii susţineau un nou examen: treapta I. Cine nu trecea ”treapta”, nu putea continua cursurile la zi la liceu şi urma o şcoală profesională.
  • Odată cu intrarea la liceu, copiii deveniţi adolescenţi intrau în „Uniunea Tineretului Comunist”. Nu orice elev de liceu ajungea însă în UTC. Puteau deveni membrii elevi din clasa a VIII-a, cu merite deosebite la învăţătură, iar în clasa a IX-a şi a X-a puteau fi primiţi şi cei mai slabi la învăţătură.
  • Odată admis în UTC, un elev trebuia să accepte regulile şi îndatoririle ce i se cuveneanu. Cei care nu se comportau conform cerinţei de partid riscau excluderea. Pentru un licean din vremea lui Ceauşescu, excluderea din UTC însemna excluderea de la viaţa socială, marginalizarea şi monitorizarea intensă de către informatori.

Raluca Bădulescu de la „Bravo, ai stil!” îi lasă cu ochii în soare pe hairstyliști

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre