Putin pierde și nici nu știe: Rusia se autodistruge. Începe Sindromul Afgan

Consecințele războiului din Ucraina sunt dezastruoase pentru Rusia, iar „sindromul afgan” bate la ușă. Societatea se confruntă cu o creștere uriașă a criminalității, în timp ce standardele morale sunt pe cale de dispariție.

Într-o analiză a Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), Kseniya Kirillova scrie că într-adevăr Rusia se schimbă. Dar în rău. Tara suferă din ce în ce mai mult de urmările războiului, cu o creștere semnificativă a criminalității și o estompare completă a standardelor morale, subliniază Ksenia Kirillova, expertă în mentalitate, propagandă și politică externă.

În sprijinul acestei afirmații stă o statistică oficială a ilegalității. În cele trei luni de război, numărul furturilor din magazine a crescut cu 18%, iar în magazinele alimentare cu 27%. La sfârșitul lunii mai, experții au tras un semnal de alarmă privind o creștere a infracțiunilor economice legate de sancțiunile impuse Rusiei. Stfel, au crescut furturile de fonduri bugetare asociate cu sistemul de achiziții publice, precum și cel al fraudelor și al infracțiunilor fiscale.

O creștere a infracțiunilor violente

În acest context, experții avertizează că eventuala întoarcere a cel puțin 200.000 de militari cu experiență de luptă într-un mediu propice violenței va face ca lucrurile să devină mult mai grave.

Avocatul Mark Feigin a declarat pentru Vocea Americii că acești bărbați se vor întoarce acasă și vor constata că „nu-i așteaptă prea multe lucruri bune în ceea ce privește perspectivele de viață. Mulți dintre ei se vor întoarce la situația lor anterioară lipsită de drepturi și însoțită de o umilință constantă”.

Psihologul Alexei Roșcin este de părere că războiul neprovocat are consecințe acasă.  Conflictul le va dezlănțui oamenilor cele mai întunecate instincte, specialistul estimând astfel o creștere a infracțiunilor violente.

În prezent, rata criminalității din Rusia este mult mai mică decât în perioada de după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar rămâne mult mai mare decât în oricare altă țară europeană. În linii mari, infracționalitatea se află la egalitate cu cea a unor state din America de Sud.

Deși Alexander Grebenkin, secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că războiul nu a avut niciun efect asupra criminalității, iar numărul infracțiunilor este în scădere, datele citate de alți oficiali ruși arată exact contrariul.

Conform șefului Comitetului de Investigații al Rusiei, Alexander Bastrikin, s-a înregistrat o creștere a cazurilor de infracțiuni grave și deosebit de grave – crime, violuri, răpiri – și se răspândesc sentimentele extremiste.

În același timp, Procuratura Generală a Rusiei a anunțat o creștere a criminalității în rândul femeilor. Cel mai frapant indicator este gravitatea pagubelor provocate de infracțiuni. Conform Ministerului de Interne, infracțiunile din perioada ianuarie-mai 2022 au provocat pierderi de 420 de miliarde de ruble (6,8 miliarde de dolari.) Comparativ cu cifrele din 2021 pentru aceeași perioadă, se detașează o creștere de 114%.

Recrutatea condamnaților corupe armata

“Deși este încă prea devreme pentru a înțelege pe deplin consecințele războiului, un lucru este clar: autoritățile nu consideră că încarcerarea infractorilor este o prioritate”, notează Ksenia Kirillova. La jumătatea lunii octombrie, experții militari ucraineni au observat că recrutarea activă a condamnaților corupe armata rusă, subminându-i moralul, disciplina și eficiența în luptă.

Conform sursei citate, jurnaliști independenți și activiști pentru drepturile omului au analizat sentințele prizonierilor recrutați, postate pe site-urile instanțelor din Caucazul de Nord și din Crimeea anexată. A reieșit că, de exemplu, un bărbat care a omorât în bătaie o femeie sau o persoană găsită vinovată de crimă și distribuție ilegală de pornografie, precum și alte persoane care au comis infracțiuni de o gravitate similară, au fost trimise pe front.

Totodată, Yana Gelmel, avocat al Fundației pentru Apărarea Drepturilor Deținuților, spune că are cunoștință de cazuri în care Wagner a recrutat condamnați vinovați de multiple cazuri de abuz sexual asupra copiilor. Există, de asemenea, un exemplu de recrut care fusese condamnat pentru viol și crimă.

Presa ucraineană anunța, la începutul lunii octombrie, că o parte a unui pluton Wagner, aflat pe frontul Bakhmut, un front sângeros, a dezertat și s-a îndreptat spre Donețk. Dintre cei 12, trei au fost prinși, în timp ce ceilalți au jefuit și ucis doi oameni și au comis, de asemenea, o serie de violuri. Sarcina poliției de a-i captura pe cei care au reușit să se întoarcă în Rusia a fost îngreunată de faptul că Wagner nu oferă informații despre criminalii pe care i-a recrutat.

Familiile veteranilor s-au destrămat

Ksenia Kirillova scrie că rușii au mai trecut o dată printr-o astfel de situație. Războiul din Afganistan din 1979-89 a dus la o creștere a criminalității. După încheierea conflictului, mii de participanți la această „campanie internațională” au ajuns în închisoare. Aproximativ 75% dintre familiile veteranilor s-au destrămat, iar 60% au căzut în abuz de alcool sau droguri. Pe baza acestor date, chiar și canalele Telegram, loiale Kremlinului, prezic o revenire a „sindromului afgan” de criminalitate ridicată și costuri sociale.

Analiștii estimează că de această dată ar putea fi mult mai rău. „Conflictul actual este mult mai sângeros decât războiul sovietic din Afganistan (unde au murit în jur de 15.000 de oameni în 10 ani, față de circa 20.000 de morți în Ucraina în mai puțin de nouă luni). Într-o zi, un număr uriaș de trupe se vor întoarce acasă și este rezonabil să ne așteptăm ca acestea să fie nemulțumite de atitudinea autorităților. Regimul rus nu poate scăpa de responsabilitate pentru degradarea societății civile”, subliniază Ksenia Kirillova.

Propaganda echivalează cu un cult al violenței

Totodată se arată faptul că violența și cruzimea în societatea rusă vor fi de nestăpânit. Dacă, la începutul războiului la scară largă, propagandiștii au încercat să sublinieze faptul că luptau împotriva „minorității naziste” din Ucraina și a „guvernelor globaliste din Occident”, acum nu mai există nicio încercare de a ascunde dorința de a viza oamenii obișnuiți.

În special, propagandiștii ruși de top, precum Vladimir Soloviov și Margarita Simonian, au cerut de mult timp bombardarea infrastructurii civile a Ucrainei, inclusiv a centralelor electrice. Acum, propagandiștii jubilează, lăudându-se că au dat „cea mai puternică lovitură sectorului energetic ucrainean”, care se năruie în pene de curent. Aceștia recunosc că „atacurile asupra infrastructurii nu vor afecta direct linia frontului”, dar pledează totuși pentru țintirea civililor.

Experții militari ruși discută în mod deschis despre ce orașe ar trebui să fie lovite primele, iar canalele de propagandă de pe Telegram își bat joc de persoanele fără adăpost care îngheață, și de victimele violurilor. O astfel de propagandă echivalează cu un cult al violenței și al cruzimii. Nu face mare lucru pentru a încuraja rămășițele normelor morale sau conceptul de lege și ordine.

“Va fi un miracol dacă armata care comite în prezent un val de crime de război (un total de aproape 45.000, spune Ucraina) se va întoarce acasă pentru a trăi în pace”, arată Ksenia Kirillova.

Foto: Twitter