Simona Ionescu / Redactor Șef

Reacția lui Liviu Dragnea după acțiunea ”habeas corpus”.  Statul îi plătește avocatul

Reacția lui Liviu Dragnea după acțiunea ”habeas corpus”.  Statul îi plătește avocatul
Încă o încercare eșuată a lui Liviu Dragnea de a ieşi din penitenciar. Avocații săi au introdus în instanţe căi extraordinare de atac, însă cererile au fost respinse. Azi a fost o zi plină de speranțe.

Pe 27 mai 2019, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

În această dimineață s-a înregistrat o nouă ratare  cu privire la eliberarea fostului lider al PSD. Judecătorii Tribunalului București au respins contestația la executare depusă de Liviu Dragnea, astfel că fostul lider PSD rămâne în închisoare. Decizia magistraților nu este definitivă, ci poate fi atacată cu recurs.

Pe 15 mai 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a retrimis la Tribunalul Bucureşti o cerere prin care fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea solicită să fie eliberat din închisoare, pe motiv că este deţinut ilegal.

”Trimite cererea de ”habeas corpus” formulată de petentul condamnat Dragnea Nicolae Liviu la Tribunalul Bucureşti, spre competentă soluţionare. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea cererii formulate de petentul condamnat rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul condamnat, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de 79 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă”, se arată în decizia Înaltei Curţi.

Ce înseamnă ”habeas corpus”? Este o expresie în limba latină care se traduce prin ”Drept care garantează libertatea individuală și îngrădește arestările și reținerea arbitrară a persoanei”.

În cererea depusă în instanţă, avocaţii susţin că Liviu Dragnea este deţinut ilegal în penitenciar, deoarece completul de 3 judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat nu era specializat să judece fapte de corupţie.

Avocaţii invocă astfel o decizie a Curţii Constituţionale din octombrie 2019.

Iniţial, Dragnea a introdus acţiunea la Tribunalul Bucureşti, instanţă care a trimis dosarul la Înalta Curte, pe motiv că nu are competenţa în acest caz. Atunci, Liviu Dragnea s-a arătat deranjat de faptul că Tribunalul vrea să mute procesul la altă instanţă și a avut o reacție nervoasă.

Nu am pregătire juridică, dar constat că, după o cerere de recuzare şi o cerere de abţinere respinse, acum Tribunalul vrea să mute la altă instanţă. Cred că în ritmul ăsta o să ajungem să se judece când se va termina mandatul”, spunea atunci Dragnea.

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre