Filmele seriei „Liceenii” (1986), în regia lui Nicolae Corjos, au marcat mijlocul anilor ’80. Devenite adevărat fenomen cinematografic, producţiile s-au bucurat de o popularitate extraordinară şi în deceniile ce au urmat, iar protagoniştii – Oana Sârbu, Ştefan Bănică jr. şi Mihai Constantin – s-au transformat în idolii generaţiilor cu matricolă şi bentiţă.
„Cred că farmecul peliculei „Liceenii” de aici pornește, din stăpânirea aceIor mișcări interioare care îngăduie fiecărui erou „să vină în față”, fără ostentație. Există așadar, în film, eleva model, dar evidența modelului nu supără, și băiatul harnic aflat în cumpănă, și băiatul bun, „dar cu lipsuri”, și descurcărețul simpatic și fata despre care nu știm prea multe, dar care are personalitate și haz din belșug etc.”, scria în 1986 ziarul „Informația”, la rubrica Cronică de film.
Povestea melodiei „Ani de liceu”
Element central, genericul „Ani de liceu”, a devenit un adevărat imn pentru generaţii de liceeni. Melodia a fost comandat de regizorul Nicolae Corjos lui Florin Bogardo pentru filmul „Liceenii”, iar cei doi colaboraseră anterior la pelicula „Declarație de dragoste” (1985). „Ani de liceu” urma să fie momentul central al coloanei sonore, interpretat de protagoniștii Ștefan Bănică jr. și Oana Sârbu (care se lansase deja în muzica ușoară). Iniţial, regizorul Nicolae Corjos nu a apreciat cântecul, considerându-l monoton. Cei doi tineri actori nu au reușit o interpretare convingătoare, astfel încât s-a apelat la duetul Bogardo–Stela Enache. Versurile cântecului au fost considerate scandaloase de către cenzori din pricina tonului ironic în care era prezentată activitatea școlară a elevilor de liceu.
„Am sute de piese în repertoriu, dar dacă nu cânt asta tot degeaba. Vă vine să credeţi, „Ani de liceu” are 34 de ani…. Surprinzător e că tinerilor care nu mă ştiu, nici pe mine, nici pe Florin Bogardo, dacă le spun despre „Ani de liceu” fac imediat legătura”, povestea Stela Enache într-un interviu.
„Liceenii”, rampă de lansare pentru actorii din distribuție
Ştefan Bănică jr, Oana Sârbu, Mihai Constantin și Tudor Petruț, care ne-au încântat în rolurile lui Mihai, al Danei, al lui Ionică și al lui Șerban, au evoluat extraordinar după această producție. Iată ce fac astăzi, la 34 de ani după lansare:
Cariera lui Ștefan Bănică jr s-a desfăşurat cu mare succes atât în televiziune sau film, cât şi pe scenele teatrelor sau cele muzicale, cu concertele rock’n’roll.
Oana Sârbu – eleva Dana Vasilescu, iubita lui Mihai – și-a găsit locul pe scena dedicată jazzului, într-un band, dar şi în muzica uşoară.
Mihai Constantin, Ionică în „Liceenii”, este unul dintre cei mai apreciați actori ai Teatrului Național București. Fiu al marelui actor George Constantin și al mezzosopranei Iulia Buciuceanu, sora actriței Tamara Buciuceanu (care a jucat la rându-i în în „Liceenii”, în rolul lui Isoscel!), Mihai a dat mai departe ștafeta actoriei fiului său. Matei, fiul lui Mihai Constantin, și Radu Ștefan, fiul lui Ștefan Bănică jr, au jucat împreună la TNB în piesa “Totul în grădină”, la fel cum tații lor au jucat împreună în „Liceenii”.
Cesonia Postelnicu, eleva Geta, este în prezent actriță a Teatrului Național București, unde joacă în piesele „Cinci femei de tranziție” și „Idolul și Ion Anapoda”.
Tudor Petruț era Șerban Pascu, elev olimpic la matematică și preferatul profesoarei Isoscel. Acum, în viața reală, este profesor de matematică. Însă nu în România, ci în America, unde s-a stabilit la câțiva ani după Revoluție. Tot peste Ocean, Tudor, rivalul lui Bănică la inima Oanei în film, și-a împlinit visul de a deveni scenarist și a devenit gazda unei emisiuni.
Nu rataţi, pe 9 august, Duminica filmului românesc:
13:10 Liceenii (România, 1987)
Distribuţia: Ştefan Bănică Jr., Oana Sârbu, Mihai Constantin, Tamara Buciuceanu, Ion Caramitru.
20:10 Pădurea nebună (România, 1982)
Distribuţie: Florin Zamfirescu, Horaţiu Mălăele, Valeria Sitar
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook