Carmen Movileanu, celebra voce de la Teleenciclopedia, despre începuturile în televiziune: „Mi-am cobit!”

Carmen Movileanu a trăit cu pasiune fiecare clipă a carierei sale de peste 41 de ani în televiziune. A fost prezentatoare, redactor, editor de montaj, producător și realizatoare de emisiuni. „Teleenciclopedia” rămâne însă proiectul care i-a definit cariera, vocea ei caldă și dicția impecabilă devenind un reper pentru generații de telespectatori.

„Încerc să fac lucruri pe care nu am putut să le fac 41 de ani”

A devenit bunică „destul de devreme”, iar acest lucru a bucurat-o enorm, iar „mărțișorul familiei a împlinit 16 ani pe 2 martie”. E vorba despre nepotul pe care i l-a dăruit fiica Maria și al cărui tată e celebrul prezentator Cove. Din păcate, părinții s-au despărțit și fiecare și-a construit o nouă familie.

Carmen Movileanu e liniștită la pensie pentru că are timp să se răsfețe, așa cum nu a putut când a lucrat.

„Încerc să fac lucruri pe care nu am putut să le fac 41 de ani. Mă și răsfăț, acum dacă îmi cade cartea din mână este pentru că citesc mult. Cartea de pe noptieră devenise parte din decor pentru că nu apucam. Sunt fericită la pensie și pentru faptul că am niște amintiri atât de frumoase”, a povestit prezentatoarea.

,,Băi, dacă nu intrăm la facultate, venim în televiziune și ne angajăm”

Drumul ei spre televiziune a început cu un anunț pe care l-a văzut întâmplător, când era în clasa a XI-a.

„Pe pereți, la intrarea din Pangrati erau afișate posturile de muncă. Chiulind în clasa a XI-a și ajungând în acea zonă, pentru că am învățat la Caragiale, am văzut odată un anunț de acest fel.

Băi, dacă nu intrăm la facultate, am spus atunci, venim la televiziune și ne angajăm. Ce să spun, că mi-am cobit”, a spus vedeta, dezvăluind că ceea ce a început ca o aventură s-a transformat într-o carieră de o viață.

„Este marele regret al vieții mele”

Recunoaște că începuturile nu au fost deloc ușoare, pentru că ăn acele vremuri „nu ținea cu am fost la un casting și m-a recomandat cineva, erau foarte multe concursuri”. Așa s-a întâmplat și cu Carmen Movileanu. A dat concurs, a făcut montaj de film, „dar ca să ocupi postul meu cu adevărat, a trebuit să traversez mai multe etape”.

„N-am intrat la facultate pentru că m-am încăpățânat să dau la japoneză. Dorința mea cea mare a fost să dau la actorie. Și tata a zis nu, asta nu. Când am spus că vreau la japoneză, tata i-a spus mamei: Asta sigur e a noastră?

Atât de mult mi-am dorit să dau la actorie, că am rămas cu marele regret al vieții mele că nu am dat. M-am dus la televiziune, am găsit alt anunț și așa am ajuns să dau concurs”, s-a destăinuit Carmen Movileanu.

Telefonul din regia studioului 5 care i-a schimbat viața

Primii ani de la angajare nu a fost în fața camerelor, ci în spatele lor și nu s-a gândit niciodată că va fi pe sticlă. Deși vocea i-a ajuns la public, prin Teleenciclopedia, din 1983.

„Până în 1990 am stat în redacție. Din 1977, 1 octombrie, până în 11-12 februarie 1990, nu am ieșit pe sticlă, iar vocea mi se știa de la Teleenciclopedia unde citeam de prin 1983”, susține vedeta. Dar un telefon din regia studioului 5 i-a schimbat viața definitiv.

„Arătam ca ușor fugită de acasă”

„Sanda Țăranu mi-a spus atunci: vezi că o să te sune cineva din regia studioului 5 pentru că e un casting, vor să aducem crainice noi, sunt multe fete tinere care vor să încerce, or să te sune că te vor pe tine”, s-a destăinuit Carmen Movileanu. Nu era cel mai bun moment pentru ea, ținând de faptul că, nefiind geamuri la birouri nu arăta așa cum și-ar fi dorit.

„Arătam ca ușor fugită de acasă. Căciulă pe frunte, mănuși cu degetele tăiate, ca să putem umbla pe peliculă. Și așa m-am dus. Mi-am dat jos căciula, mi-am aranjat puțin părul și așa m-am dus. Alegerea nu am făcut-o eu, ci colegii care mă cunoșteau.

De data asta când mergeam la microfonul din studio, se aprindea și lumina”, a menționat una dintre cele mai bune crainice ale televiziunii. Și din femeia care admira până atunci crainicele din televiziune, a ajuns să fie oprită tot timpul pe stradă de românii care o iubeau.