A murit o voce importantă în lumea jurnalismului și a literaturii. A documentat regimul comunist

Doina Jela, una dintre cele mai importante voci ale memorialisticii comuniste, a murit la vârsta de 74 de ani. Cunoscută drept jurnalistă, prozatoare și traducătoare, Doina Jela a avut o contribuție deosebit de importantă la literatura ce documentează represiunea regimului comunist din țara noastră.

Prin operele sale, ea a adus în prim-plan poveștile celor care au suferit în fostul regim opresiv dar și ale celor care au exercitat teroarea în perioada regimului totalitar din România. Prin textele ei, Doina Jela a devenit un punct de referință pentru înțelegerea mecanismelor represive ale comunismului.

„Răul în istorie este mai interesant și mai decisiv decât binele”, spunea aceasta într-un interviu.

Moartea Doinei Jela este o mare pierdere pentru jurnalism și literatură

Doina Jela este considerată o figură marcantă în literatura despre represiunea comunistă, multe dintre textele ei beneficiind de premii și ecranizări.

În 1995, Doina Jela a publicat „Cazul Nichita Dumitru, încercare de reconstituire a unui proces comunist”, lucrare care i-a adus Premiul de Onoare din partea Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români din Washington.

De asemenea, cartea sa „Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar” a fost ecranizată de Lucian Pintilie în filmul „După-amiaza unui torționar”, fiind apreciată ca una dintre cele mai valoroase lucrări despre atrocitățile regimului comunist. Aceasta a fost singura carte din spațiul de dincolo de Cortina de Fier bazată pe mărturisirea unui fost torționar.

Doina Jela a coordonat colecția „Procesul comunismului”

Doina Jela a scris și publicat eseuri, interviuri și recenzii pentru publicații renumite, precum „România literară”, „Familia”, „Contemporanul” și „Amfiteatru”. A fost și coordonatoare a colecției „Procesul comunismului” la Editura Humanitas, publicând lucrări importante precum „Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste”, „O sută de zile cu Monica Lovinescu” și „Reușești sau mori – convorbiri emailate cu Vladimir Bukovski”.

De asemenea, a tradus lucrări din limba franceză și a contribuit la volume colective despre istoria recentă, aducând un omagiu constant victimelor și traumelor regimului comunist. Și nu în ultimul rând, trebuie amintit că romanele ei au fost traduse și în multe alte limbi străine. Moștenirea sa literară rămâne esențială pentru înțelegerea unui capitol întunecat din istoria României.