Simona Ionescu / Redactor Șef
Are un nume complicat: Ignaz Philipp Semmelweis şi a trăit acum circa 200 de ani. A fost din Ungaria, dar după ce a terminat Medicina a profesat ca doctor în Viena, unde a adus mulţi bebeluşi pe lume. Ideile lui au fost luate în râs şi a murit într-un spital de boli nervoase.
Omul care a descoperit că mâinile nespălate ar putea ucide a fost ridiculizat pentru asta.
Un medic, Ignaz Philipp Semmelweis, ne ruga încă de acum 173 de ani să ne spălăm des pe mâini. A fost un medic maghiar din secolul al XIX-lea, cunoscut ca fiind pionierul spălării mâinilor.
El a descoperit minunile practicii igienice, acum de bază, ca o modalitate de a opri răspândirea infecției în 1847, în timpul unui experiment în maternitatea unui spital din Viena.
Dar dacă Semmelweis ar fi în viață astăzi, probabil că ar fi uimit să afle că miliarde de oameni îi ascultă pledoariile în mijlocul unei pandemii devastatoare de COVID-19. Asta pentru că pe vremea lui, nici măcar medicilor nu le-a păsat să se spele pe mâini.
Nici pe mulți nu i-a impresionat atenția avertismentelor lui Semmelweis.
Acum, pe măsură ce „spălați-vă mâinile” ne țipă din gura oficialităților publice, de pe panourile de pe autostrăzi și de la medicii din întreaga lume, povestea descoperirii antiseptice a lui Semmelweis a găsit o rezonanță mai profundă.
Ignaz Philipp Semmelweis a fost descris ca un martir în viață și un erou mult mai târziu. Sfaturile sale au fost folosite în cele din urmă numai după ce a murit. Semmelweis a informat „generații dincolo de ale sale că spălarea mâinilor este una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a răspândirii bolilor”.
Semmelweis, născut în Ungaria în 1818, a început să lucreze la clinica de maternitate a Spitalului General din Viena în 1846 după ce a absolvit Facultatea de Medicină.
În scurt timp, a devenit profund neliniștit de rata extraordinar de ridicată a mortalității materne într-una din secții. În secția cu medici și studenți la medicină, 13-18% dintre proaspetele mame mureau de o boală misterioasă cunoscută sub denumirea de febra patului copilului sau febra puerperală, potrivit unui articol BMJ care rezumă cercetările sale. Nimeni nu știa ce se întâmplă.
Ignaz Philipp Semmelweis a analizat cazurile şi a ajuns la concluzia că medicii şi studenţii nu se spălau bine pe mâini. După ce a impus spălarea pe mâini după fiecare procedură, ratele mortalității în prima divizie au scăzut de la 18,27 la 1,27 la sută, iar în martie și august 1848 nici o femeie nu a murit la naștere în divizia sa. Medicii mai tineri din Viena au recunoscut semnificația descoperirii lui Semmelweis și i-au oferit toată asistența posibilă. Însă superiorii medicului au criticat ideia lui Ignaz Philipp Semmelweis.
În anul 1848, a fost revoluție politică care a măturat Europa, iar Semmelweis a participat la evenimentele de la Viena. După ce revoluția a fost anihilată, Semmelweis a constatat că activitățile sale politice au sporit obstacolele în calea activității sale profesionale. În 1849 a fost renunțat la postul său la clinică. Apoi a solicitat un post didactic la universitate în moașă, dar a fost respins. A părăsit Viena și s-a întors la Pesta în 1850.
A lucrat în următorii șase ani la Spitalul St. Rochus din Pest. O epidemie de febră puerperală izbucnise în secția de obstetrică și, la cererea sa, Semmelweis a fost pus la conducerea departamentului. Măsurile sale au redus prompt rata mortalității. Între timp, la Praga și Viena, rata a fost încă de la 10 la 15 la sută.
În 1865 a suferit o cădere nervoasă și a fost dus la un spital de boli mintale, unde a murit. În mod ironic, boala și moartea lui au fost cauzate de infecția unei plăgi la mâna dreaptă, aparent rezultatul unei operații pe care a efectuat-o înainte de a se îmbolnăvi. A murit de aceeași boală împotriva căreia se luptase toată viața profesională.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
