A jucat în cele mai mari filme românești, chiar câte 3 – 4 pelicule pe an. Emanoil Petruț ne-a părăsit prematur, la doar 51 de ani, la data de 8 august 1983. Un actor uriaș, cu o voce putenică, inconfundabilă. Au rămas atâtea filme îndrăgite și astăzi, dar puține poze din care să vedem cât de arătos era.
Emanoil Petruț a fost vocea lui Mihai Viteazul
Unul dintre cele mai importante roluri din cinematografia românească, Mihai Viteazul, a fost interpretat de marele actor Amza Pellea. Voievodul Întregirii, pe un cal alb, trebuia să rostească “asta-i pohta ce-am pohtit, Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”
Însă, Amza Pellea avea o mare problemă de sănătate: un polip crescuse pe corzile lui vocale și-i tranformase vocea în una pițigăiată. Sergiu Nicolaescu s-a văzut nevoit să-i înlocuiască vocea în rolul lui Mihai Viteazul cu glasul lui Emanoil Petruţ.
Actorul Emanoil Petruț s-a făcut remarcat prin timbrul inconfundabil al vocii sale, care exprima foarte mult dramatism. A avut peste o sută de roluri în piese de teatru și 50 în cele mai mari filme românești, chiar câte 3 – 4 pelicule pe an.
Emanoil Petruț le-a făcut să plângă
Prima apariţie în public are loc în biserica din Mărăşeşti, locul unde s-a născut în 1932. Chiar el povestea ce s-a întâmplat când a fost pus să spună „Tatăl nostru”. ”Toate bătrânele plângeau, iar eu am fost convins că nu plâng de ale lor, ci pentru felul în care am spus poezia”, spunea Emanoil Petruț, într-un interviu. Mai târziu, a jucat ”teatru la domiciliu”, interpretând tot felul de oameni, dar şi obiecte. „Odată am fost un dulap, dar n-am jucat bine, pentru că la premieră, de emoţie n-am putut să scârţii”, spunea Emanoil Petruț.
Familia lui Emanoil Petruț
În 1960, Emanoil Petruț se căsătorea cu fiica celebrului estetician și filozof Mihai Ralea. El trecut de 28 de ani, ea, aproape 31. Catinca Ralea a fost unul dintre cei mai încântători și cultivați oameni de radio din România, care primise în familia ei o educație aleasă. Totodată, era un traducător de elită.
Într-o zi de 19 ianuarie a anului 1981, Catinca se stingea, iar Emanoil Petruț a urmat-o doi ani mai târziu, la aceeași vârstă amândoi: 51 de ani. Amândoi sunt împreună de ani și ani, în odihnă veșnică, la Cimitirul Bellu.
Secretele lui Emanoil Petruț
Puţini ştiu că Emanoil Petruţ a fost şi un strălucit poet. Multe din poezii le scria în cabina sa înainte de a intra pe scenă, să-şi susţină rolul. „Când nu avea program la teatru şi nu avea nici filmări, citea sau scria. Citea cărţi uşoare, chiar şi romane poliţiste, şi scria versuri. Seara îşi revedea filmele. Şi în fiecare zi, oricât de ocupat ar fi fost, îşi găsea o oră, dimineaţa, pentru a se duce la manej, la călărie”, a scris regretatul publicist focşănean Alexandru Deşliu, în „Albumu Memorial”.
Mare parte din poeziile sale, pe care nu a mai apucat să le publice într-un volum, erau dedicaţii pentru soţia sa Catinca Ralea, traducătoare, regizor de film şi apreciat reporter de emisiuni radio-tv.
”Sunt poezii de dragoste şi descântece mângâietoare de iubire închinate mai toate Catincăi, dar şi unei nebuloase Marii, poezii zguduite de presentimentul morţii şi al deşertăciunii unei existenţe extirpate de conţinut. Sunt, unele, imnuri campestre închinate plaiurilor copilăriei şi Focşaniului natal, imnuri dedicate mamei într-o duioasă notă eseniniană”, spune scriitorul Gheorghe Istrate despre poeziile lui Emanoil Petruţ.
Catinca era o femeie de o cultură rară, care l-a venerat pe Emanoil Petruţ, timp de 21 de ani cei doi având o căsnicie bazată pe dragoste şi înţelegere.
Emanoil Petruț a suferit enorm la pierderea soţiei sale, care l-a înconjurat cu foarte multă dragoste şi care a jucat un mare rol în activitatea sa. Cei doi nu au avut copii.
Emanoil Petruț, biografia
- S-a născut la 8 februarie 1932 într-o familie de mici funcționari din orașul Mărășești. Înclinația spre lumea teatrului îl aduce la o vîrstă fragedă ca amator pe lângă trupa Teatrului din Focșani, unde se face remarcat. În 1948, merge la Facultatea de Teatru din Iași. Anul următor ajunge la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Este și anul debutului pe scenă bucureșteană la Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” și apariția pe platourile de filmare.
- Din 1957 este angajat la Teatrul Național „I. L. Caragiale” din București și în stagiunea 1957/1958 juca deja în „Apus de Soare” de Barbu Ștefănescu. Delavrancea. Între anii 1951 și 1983 a jucat în zeci de filme. A debutat în pelicula „În sat la noi”, 1951, apoi a jucat în câte 2 – 4 filme pe an. A avut roluri importante în cele mai mari filme românești din epocă: „Burebista”, 1980, „Iancu Jianu zapciul” și „Iancu Jianu haiducul”, ”Răpirea fecioarelor” și ”Răzbunarea haiducilor”; „Cantemir”, ”Ștefan cel Mare”, ”Frații Jderi” și multe altele.
- În memoria cinefililor rămîne rolul pandurului Tudor Vladimirescu, film realizat în 1962, primul mare film istoric din cinematografia românească. L-ați mai văzut și în ”Cu mâinile curate”, în regia lui Sergiu Nicolaescu, ”Ciprian Porumbescu” (1972).
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook