Simona Ionescu / Redactor Șef

Emil Constantinescu, sigurul președinte al României cu doar un mandat

Emil Constantinescu, sigurul președinte al României cu doar un mandat
Emil Constantinescu a fost votat de 7 milioane de români, în speranța că el va face ca anii comunismului să fie uitați cât mai repede. Totuși, el este singurul președinte al României cu un singur mandat. ”M-au învins!”

A fost speranța românilor care nu mai voiau comuniști în fruntea țării. Emil Constantinescu a fost una dintre personalitățile care au protestat la mitingul de 42 de zile, în aprilie – mai 1990, din Piața Universității din București. Balconul de unde au vorbit atunci Ana Blandiana, Doinea Cornea, Marian Munteanu și mulți alții, era chiar a sălii de curs a Facultății de Geologie pe care o conducea. Apoi s-a implicat în politică.

Emil Constantinescu, sigurul președinte al României cu doar un mandat

Emil Constantinescu a împlinit 81 de ani, pe 19 noiembrie. La mulți ani, domnule președinte!

Numele lui Emil Constantinescu este din ce în ce mai puțin rostit în ultima perioadă. Din când în când, se mai vorbește despre pensia lui uriașă, circa 13.000 de lei.

Puțini tineri știu că Emil Constantinescu a parcurs toate treptele carierei universitare ca asistent, lector și conferențiar la Facultatea de Geologie , apoi decan și rectorul Universității București. Este licențiat în Drept și în Geologie.

Este activ și astăzi, la 81 de ani. Fostul președinte Emil Constantinescu a fost numit președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, cu rang de secretar de stat, pentru 5 ani, potrivit unei hotărâri adoptate de Senat, în octombrie 2019.

Emil Constantinescu a participat la protestele din aprilie-mai 1990, din Piața Universității

Emil Constantinescu a protestat la Universitate, în 1990

După violențele sângeroase comise la Mineriada din iunie 1990, a fondat împreună cu colegii săi, profesori și studenți, asociația Solidaritatea Universitară. A fost de asemenea membru fondator și vicepreședinte al Alianței Civice (1990), cea mai importantă organizație neguvernamentală din țară la acea vreme și președinte al Academiei Civice. Aceste asociații s-au alăturat partidelor democratice din Opoziție și au format împreună Convenția Democratică din România – CDR (1991).

Primul președinte al Convenției Democratice a fost Corneliu Coposu

Abia în 1996, românii l-au votat masiv, peste 7 milioane de voturi, și a ajuns la Palatul Cotroceni pentru un mandat de patru ani.

Președintele Emil Constantinescu a îndreptat în mod hotărât țara spre intrarea în NATO și UE, a reprezentat țara la principalele reuniuni la vârf, iar economia națională a început să crească sănătos.

Emil Constantinescu a avut întotdeauna o legătură specială cu Regele Mihai, pe care l-a susținut în inițiativa de a se reîntoarce în România, reactivându-i, în timpul mandatului său, cetățenia română și astfel permițându-i să-și viziteze țara oricând dorește.

Emil Constantinescu a avut întotdeauna o legătură specială cu Regele Mihai și apropiat de Casa Regală

Înainte de alegerile din 2000, Emil Constantinescu a anunțat că nu mai candidează pentru un nou mandat. ”M-au învins!”, a spus Emil Constantinescu. Decizia lui a fost întoarsă pe toate fețele de către analiștii politici pentru a descifra această motivație. După 2000, Emil Constantinescu a revenit la Universitate și studenții săi.

Emil Constantinescu, căsătorit cu Nadia de 57 de ani

Fostul președinte Emil Constantinescu este căsătorit cu Nadia Ileana (Bogorin) , o prezență extrem de discretă în ceea ce privește aparițiile publice. Ca și Nina Iliescu, Nadia Constantinescu (80 de ani) a stat în spatele soțului, pentru a nu fi comparată cu Elena Ceaușescu. Cei doi sunt căsătoriți din anul 1963, și au împreună doi copii, Dragoș și Norina.

Nadia Ileana Bogorin l-a întâlnit pe cel ce avea să-i devină soț pe băncile școlii, în perioada studenției, ambii urmând cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti.


Avertizare meteo ANM de ultimă oră: Vine ninsoarea! Grijă la cauciucurile de iarnă!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre