Simona Ionescu / Redactor Șef
În ultima parte a vieții sale, Marilyn Monroe nu mai era fata veselă pe care o știau toți. Devenise depresivă, iar starea ei s-a alterat după ce a fost părăsită de frații Kennedy, cu care a avut pe rând o relație. Tocmai de aceea, cu aproximativ o săptămână înainte de moartea ei, Frank Sinatra a invitat-o peste weekend la casa lui de la Lacul Tahoe. Intenția era să o scoată din Los Angeles, în încercarea de a o binedispune.
Ceea ce s-a întâmplat acolo a rămas însă în memoria oaspeților prezenți, căci s-a lăsat cu scandal. Printre musafiri se aflau cântărețul de jazz și pianistul Buddy Greco, actorul englez Peter Lawford și soția lui, Pat. În plus, veniseră la distracție și asociați ai Mafiei precum Sam Giancana.
Frank Sinatra, precum și soții Lawford, știau prea bine ce se întâmpla cu Marilyn Monroe, după ce fusese părăsită de Bobby și John Kennedy. Întreaga desfășurare a evenimentelor este descrisă în cartea „Ultimele zile ale lui Marilyn Monroe”, scrisă de James Patterson și Imogen Edwards-Jones.
În ultimele câteva săptămâni, devenise depresivă și retrasă. A văzut puțini oameni, cu excepția menajerei sale, doamna Murray, și a doctorilor – psihiatrul ei, doctorul Ralph Greenson, de 28 de ori în ultimele 35 de zile, și medicul ei, doctorul Hyman Engelberg, de 13 ori.
În acea noapte la Frank Sinatra acasă, Buddy Greco coboară de pe scenă, după ce interpretase „The Lady Is A Tramp”, marele lui hit din 1960. O vede pe Marilyn Monroe clătinându-se în pragul ușii, vizibil amețită, sfidătoare și furioasă.
„La dracu’, la cine se tot uită toți?”, o aude spunând. „Asta nu e vedeta pe care o știm noi”, își spune el.
Frank Sinatra reacționează rapid. Își cheamă bodyguard-ul, care o ia în brațe pe blonda firavă și o duce de acolo. Greco e îngrijorat și o urmează afară, ca să se asigure că e bine.
O găsește pe Marilyn stând singură lângă piscină, în lumina lunii – palidă și pierdută – așa că o conduce înapoi la bungalow-ul ei.
A doua zi, Marilyn a fost transportată cu avionul înapoi la Los Angeles, alături de Lawford, la bordul avionului privat al lui Frank Sinatra. Mărturiile spun că a coborât clătinându-se, desculță și nepieptănată, apoi s-a urcat în limuzina care a dus-o acasă.
Ceea ce a urmat ridică semne de întrebare cu privire la moartea ei. Hotărâtă să spună tot, Marilyn Monroe l-ar fi sunat pe prietenul ei, Bob Slatzer. Furioasă, a amenințat că îi dă în vileag pe frații Kennedy.
„Am să dau totul în vileag! Am să spun tot! Că frații Kennedy și-au luat ce-au vrut de la mine și apoi m-au aruncat!”, i-a zis ea la telefon lui Bob Slatzer.
Când a aflat că Bobby Kennedy urma să participe la o conferință juridică în San Francisco, la 560 km nord de Los Angeles, apropiații spun că Marilyn Monroe a vrut să îl confrunte acolo.
Bobby Kennedy a ajuns la San Francisco împreună cu soția sa, Ethel, și patru dintre copiii lor. De acasă, Marilyn ar fi încercat de mai multe ori să-l contacteze la hotel, dar, spre marea ei frustrare, el nu i-a răspuns la telefon.
Apropiații încercau să o calmeze și să o convingă să renunțe la ideea unei conferințe de presă. „Încearcă să fii mai discretă”, o sfătuia Bob Slatzer, temându-se, ca toți ceilalți, de ce ar putea spune în starea în care se afla.
Pentru a o ține sub observație, Dr. Greenson o vizita zilnic, uneori de două ori. Lawford o invita constant la întâlniri, iar publicista Pat Newcomb găsea pretexte să doarmă la ea. Într-o seară au ieșit la restaurant, Marilyn a băut prea mult, apoi a luat pastile de somn.
Dar nici atunci somnul nu a venit. Telefonul alb de lângă pat a sunat de mai multe ori. De fiecare dată, o voce de femeie o înjura furios:
„Lasă-l în pace pe Bobby, târfa dracului.”
Confuză, Marilyn a întrebat: „Ethel?”
Apoi linia s-a întrerupt.
Cartea scrie mai departe cum Sid Skolsky, jurnalist cu relații strânse în Hollywood și prieten cu Marilyn de zeci de ani, a sunat-o să vadă cum se simte. Ea a început imediat să vorbească despre problemele cu frații Kennedy și a insistat că urma să se întâlnească cu unul dintre ei în seara respectivă.
Mai târziu, înregistrările obținute de un microfon secret montat în casa ei au confirmat că întâlnirea a avut loc. Dispozitivul fusese instalat de Fred Otash, un fost detectiv devenit „verificator de fapte” pentru reviste de scandal.
Pe bandă au apărut Lawford și Bobby Kennedy, care aveau o dispută aprinsă cu Marilyn, extrem de agitată, cerând explicații pentru promisiunile nerespectate. „M-au pasat ca pe o bucată de carne”, țipa ea. Bobby, nervos, a strigat că nu pleacă până nu găsește „caietul roșu” cu notițele politice ale lui Marilyn. Ea a refuzat să răspundă. Otash a relatat că Bobby i-a pus o pernă pe față pentru a-i înăbuși țipetele, iar apoi a plecat în grabă.
Rămasă singură, Marilyn zăcea în pat cu telefonul. După ce a luat niște pastile și părea mai liniștită, mai târziu a început să sune oameni, vorbind incoerent despre „trădări, bărbați influenți și iubiri clandestine”. Le-a spus unora că știe „secrete periculoase despre familia Kennedy”, iar altora că avea informații care „într-o zi vor șoca lumea întreagă”.
Lawford a sunat-o; trebuia să ia cina la el în seara aceea. Vocea ei părea pierdută. El a strigat-o, încercând să o aducă înapoi la realitate. Ea a răspuns vag: „Spune-i la revedere lui Pat, spune-i la revedere lui Jack și spune-ți ție la revedere…”, au fost ultimele cuvinte ale lui Marilyn Monroe.
În acea noapte, pe 4 august 1962, Marilyn Monroe a fost găsită moartă în patul ei din dormitorul casei din Brentwood, Los Angeles, la doar 36 de ani. Decesul a fost constatat de psihiatrul său, Dr. Ralph Greenson, și de menajera sa, Eunice Murray, care au fost cei care au descoperit-o fără viață.
Oficial, cauza morții a fost înregistrată ca o „posibilă supradoză prin consum excesiv de medicamente”. Azi, la 63 de ani de la tragedie, moartea lui Marilyn Monroe rămâne un mister. Un an mai târziu, în 1963, a fost asasinat John F. Kennedy. În ceea ce îl privește pe Bobby Kennedy, el a murit, tot asasinat, în 1968.
Marilyn Monroe a fost înmormântată la cimitirul Westwood Memorial Park, din Los Angeles. Cel care s-a ocupat de ceremonie a fost Joe DiMaggio, fostul ei soț. Acesta nu a invitat pe nimeni de la Hollywood, deoarece îi considera pe cei din anturajul actriței răspunzători de moartea ei. Timp de 20 de ani, DiMaggio a trimis în fiecare săptămână trandafiri roşii la mormântul actriţei. Sportivul nu s-a recăsătorit niciodată, iar ultimele sale cuvine, când a încetat din viaţă, în 1999, au fost: „În sfârşit, o voi reîntâlni pe Marilyn!“.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
