Simona Ionescu / Redactor Șef
Era mâncare puțină în comunism pentru că mergea la export. Însă, mai toți românii se descurcau: era o adevărată piață neagră de unde cumpărai pe sub mână cafea, țigări, banane, portocale, măsline, unt, brânză, carne. Totuși, câțiva își permiteau să meargă la restaurant în noaptea de Revelion.
Erau cozi imense până și la pâine, iar în ultimii ani din comunism apăruseră cartelele pentru alimentele de bază. Se dădeau pe rație. Pâinea, zahărul, untul, carnea şi uleiul se cumpărau doar pe cartelă şi doar de la alimentarele de cartier. Raţionalizarea pâinii a fost introdusă în 1982, iar după aceea, an de an, alimentele au început să lipsească din magazine. Ceaușescu a decis că trebuie să plătească datoriile exportând hrană.
Pentru cei născuți după 1989, pare incredibil că românii mâncau prost și puțin în Epoca de Aur. Stăteau la coadă din timpul nopții ca să cumpere rația de alimente, pe cartelă.
Mâncarea se găsea tot mai greu. Oamenii se trezeau în toiul nopții și se așezau la rând, să fie acolo printre primii în cazul în care la magazinul din colț ”băgau” marfă. Putea fi orice: lapte, unt, ouă, zahăr, făină, mălai, ulei, carne, pui, crenvurști, măsline, brânză, lămâi, mezeluri, parizer din soia.
Cafeaua era foarte greu de găsit, chiar și cu pile. În locul ei, se găsea ”nechezol”, un surogat din năut și ovăz. Proviziile de alimente erau considerate speculă şi se pedepsea cu închisoarea.
În comunism, rareori restaurantele erau pline pentru că la ora 22 se lua ultima comandă și erau puține feluri de mâncare în meniu. Cel mai des se comanda câțiva mici, bere, pâine și sare. Nu restaurantul conta, ci întâlnirea cu prietenii. Nici de Revelion nu era grozav, dar era diferit față de cei care nu își permiteau.
Uite cum arăta un meniu de Revelion, din anul 1984, la restaurant! Fără șampanie scumpă, fără icre negre, fără fructe de mare.
Într-un meniu de restaurant din 1984, meniul de Revelion conținea: ”cîrnaț” proaspăt, cașcaval (brânză), măsline, răcituri, pateuri, crenvurști, sarmale, friptură de pui cu mujdei de usturoi, friptură de porc cu cartofi prăjiți și varză călită, ciorbă de potroace, pâinea casei. La băuturi, era o bogație: 100 de grame de votcă, o jumătate de litru de vin, două sticle de bere, un pahar de șampanie, plus două cafele.
La desert, se servea o felie de tort Krancz și fructe la alegere, mere sau portocale.
La alt restaurant, meniul era mult mai ”bogat”. La început, primeai 50 ml de cogniac românesc (Murfatlar), plus pâine cu pateu de pasăre sau pastă de pește și roșii umplute. Era și friptură, de curcan, de porc cu garnitură și murături. Ce nu găseai în magazine, primeai la restaurant de Revelion: cafea, alune, crenvurști.
Aproape un deceniu, sub dictatura lui Ceauşescu, românii au supravieţuit mâncând cu porţia. Pentru că Ceauşescu se încăpăţânase să achite în avans datoria externă, s-a impus găsirea unor soluţii pentru a se face economii la buget.
La data de 19 decembrie 1980 a apărut ”Legea pentru constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei”. Decretul stabilea raţionalizarea consumului de alimente în funcţie de judeţ, iar cartelele la zahăr şi ulei erau diferenţiate pe categorii de populaţie. Primeau raţii mai mari cei de la oraşe şi raţii mai mici ţăranii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
