Nichita Stănescu şi Amza Pellea au trecut Dincolo în acelaşi an, la câteva ore distanță

Unul dintre cei mai îndrăgiți actori din istoria cinematografiei de la noi, Amza Pellea. ”Voievodul românilor” a plecat dintre noi la doar 52 de ani, răpus de cancer. Era pe 12 decembrie 1983. Românii îl iubesc și astăzi pe Nea Mărin care a plecat prea repede.

La câteva ore distanță, se stingea la 50 de ani Nichita Stănescu, considerat de drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română. Poetul Nepereche, Poetul Necuvintelor. Cei doi urmau să se vadă după Sfântul Nicolae, dar s-au mai întâlnit doar în Cer.

Povestea neștiută a domnitorului care a ales să trăiască cu amanta. Soția a avut o soartă cumplită
Povestea de dragoste a lui Sylvester Stallone înmoaie orice inimă. O iubește, chiar dacă a vrut să-l părăsească din cauza unui câine

Nichita Stănescu şi Amza Pellea au trecut Dincolo în acelaşi an

Nichita Stănescu şi Amza Pellea s-au stins în 1983, în aceeaşi zi, la câteva ore distanță.

Regizorul Andrei Blaier a depănat o întâmplare tulburătoare legată de moartea lui Nichita Stănescu şi cea a lui Amza Pellea.

Regizorul a povestit despre întâlnirile între prieteni pe care le-a găzduit. „Venea foarte multă lume la mine. Ştefan Iordache, Ilarion Ciobanu, Gheorghe Dinică, Adrian Pintea. Mulţi, foarte mulţi. Şi fete multe, actriţe. Nichita le lua la dans, pe rând. Făcea un dans cu ele, nu ştiu ce le vorbea, habar n-aveam. După care venea într-o cameră în care îi plăcea lui să stea şi îi dicta lui Dora, nevasta sa. Îi dicta câte o poezie pentru fiecare fată cu care a dansat. El dicta, ea le scria, el semna: «Nichita, azi». Şi erau acolo Leopoldina Bălănuţă, Gina Patrichi, Carmen Galin, Oana Pellea şi multe alte actriţe importante”, scrie viatanoua.ro.

„După 2-3 ani, stând de vorbă cu Oana (Pellea) îmi zice: «Mai ţii minte cum am dansat cu Nichita la tine-acasă? Dar nu ţi-am spus ce mi-a zis. Uite, îţi spun acum, după trei ani. M-a întrebat: «Tu eşti fata lui Amza?» Da… «Ei, spune-i lui taică-tu că o să ne întâlnim curând!». Asta era pe 30 noiembrie (1983), de Sfântul Andrei. Peste vreo 10 zile, la Biserica Sfântul Silvestru, unde era părintele Galeriu, prieten cu noi, era depus Nichita. La 50 de metri, în casa în care stătea, era Amza”, a povestit regizorul Andrei Blaier.

Amintirile actriței Oana Pellea

Actrița Oana Pellea a avut o relație specială cu tatăl ei și îi spune simplu, Amza. ”Acest om a fost un cadou de la Dumnezeu şi oamenii l-au iubit!’”, a scris actrița la 34 de ani de la pierderea celebrului ei tată.

”Te iubesc, tată. Dacă îi veți aprinde o lumânare sau un gând de drag …plecăciuni!”, a scris pe pagina sa de Facebook îndrăgita actriță, fiică a marelui Amza, Oana Pellea.

În ziua în care Amza Pellea ar fi împlinit 90 de ani, Oana Pellea a scris pe Facebook un mesaj plin de sentimente de dor și de iubire.

„Ai venit pe pământ acum 90 de ani într-o superbă zi de 7 aprilie. Ai venit să aduci bucurie oamenilor! Am fost 21 de ani împreună și 38 de ani… tot împreună, dar… despărțiți de oglinda timpului… Timpul nu a șters nimic din iubirea noastră și din dorul de tine… care mă arde de 38 de ani…zi de zi! La mulți ani în amintirea celor care te iubesc! Te iubesc dintotdeauna pentru totdeauna, dar asta o știi! Ce frumos îți sprijini obrazul de Lumină…”, a scris Oana Pellea pe rețelele sociale.

Nichita Stănescu venea de la o nuntă

Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgenţă „Fundeni” pe 12 decembrie, acuzând dureri atroce în zona ficatului. Cu o zi înainte participase la nunta unor prieteni. A ajuns cu trenul în Bucureşti, cu câteva ore înainte să moară. Diagnosticul oficial a fost „stop cardio-respirator”.

„Viaţa asta trece prea repede, îngrozitor de repede. N-apuci să te naşti, c-ai şi îmbătrânit”, mărturisea poetul.

A plecat într-o noapte de iarnă, sau într-o dimineață de 13 decembrie a anului 1983, la ora 2:10. Ultimele sale cuvinte au fost: „Respir, doctore, respir”.

Nichita Stănescu, poetul premiat și cu Premiul Herder, a scris cea mai frumoasă poezie patriotică, fără a include în ea, ode regimului comunist.

„Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea”, spunea poetul.