Semnul care a anunțat moartea lui Nicolae Labiș. Poetul a murit după 2 luni

Semnul care a anunțat moartea lui Nicolae Labiș. Poetul a murit după 2 luni
Nu vom cunoaște poate niciodată de ce poetul Nicolae Labiș a murit la doar 21 de ani. Accident, întâmplare, crimă. Toate au fost luate în discuție. Sora lui a spus că a primit un semn înainte de a muri.

A apărut din nordul Bucovinei și a devenit în scurt timp un poet național. Cine nu a lăcrimat când a citit ”Moartea căprioarei”? Un mare talent care a murit absurd, într-un accident stupid, de tramvai. Cu două luni înainte a primit un semn ciudat. Nicolae Labiș a fost apreciat de la 17 ani și i-a avut ca profesori pe Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu.

Nicolae Labiș a fost apreciat de la 17 ani și i-a avut ca profesori pe Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu

Premoniție sau întâmplare. Semnul care a anunțat moartea lui Nicolae Labiș

Nicolae Labiș s-a născut în casa unor învățători, la Mălini, în Bucovina, iar de la 5 ani știa să citească. Casa în care a crescut este acum muzeu care respectă întocmai mediul în care a trăit poetul primii ani de viață.

Aici s-ar fi arătat semnul că ceva teribil se va întâmpla curând. În vara anului 1956, după cum povestea sora poetului, Margareta Labiş, casa din Mălini a fost lovită brusc de un fulger.

„Fulgerul a intrat printr-un colţ al casei, a dansat peste patul în care dormeau părinţii. Nu a aprins casa, ci a intrat ca un laser. A lăsat ca o gaură mică în colţul de sus al camerei. A dansat peste pat. Aşchiile incandescente ale tencuielii au pârlit puţin o carpetă, faţa de plapumă, şi s-a retras. Ca în filmele din acelea SF”, scrie evz.ro

Acest incident straniu a fost o inspirație pentru tânărul Nicolae Labiș. „Ți-a însemnat natura, prin trăsnet, unde stai/ Zdrelindu-ţi-o cu flăcări primejdioase, casa/ E semn de neastâmpăr şi de noroc să-l ai/ Până când neagra doamnă îţi va întinde coasa.”

La doar câteva luni după acest episod, poetul murea absurd. Margareta Labiș povestea: ,,Mălinul din curtea casei părinteşti şi-a aplecat crengile înflorite şi tulpina spre fereastra camerei, iar în primăvara următoare (n.r. – la câteva luni după moartea lui), s-a uscat”.

Casa în care a crescut Nicolae Labiș este acum muzeu

Cum a murit Nicolae Labiș

În nopatea de 9/10 decembrie 1956, la scurt timp după aniversarea împlinirii a 21 de ani, Nicolae Labiș a suferit un accident de tramvai.

  • Ipoteza oficială a accidentului de tramvai este că Nicolae Labiș, aflat în stare de ebrietate, a alunecat fatal între bordura și platforma stației de tramvai de la Colțea. A fost prins între grătarele celor două vagoane ale tramvaiului.
  • Balerina Maria Polevoi, cu care poetul și-a dat întâlnire în acea noapte, a susținut că ceea ce s-a întâmplat pe refugiul de la Colțea a fost un simplu accident.
  • Vatmanul tramvaiului, Udroiu Marin, care a spus și el că a fost un accident. ”Când a ajuns la circa 4 metri de capătul refugiului de tramvai, înainte de a opri tramvaiul pe loc, Labiș Nicolae a luat tramvaiul din mers. S-a urcat pe la ușa din față a remorcii. Neputând ținându-se a căzut jos apucându-l platforma remorcii și scara. La țipetele publicului tramvaiul a oprit după care a fost scos de sub scară și transportat la Spitalui Colțea. Se afla sub influența băuturilor alcoolice.”
  • S-a vorbit și despre un eventual asasinat ececutat de un agent de Securitate.
  • Un prieten, Mihai Stoian, a spus cu totul altceva. ”La spital Labiș mi-a povestit cum s-a consumat accidentul. Îmi aduc aminte că vorbea despre o scurtă vizită la Capșa, apoi însoțit de doi bărbați și o femeie, balerină a vrut să ia un tramvai. Nu spre casă, spre casa femeii. A încercat să se urce prin față la clasa a doua, dar cineva l-ar fi îmbrâncit. În ultima secundă, s-a prins de grătarul intermediar, dintre vagoane. «Țineam ochii mari deschiși și vedeam cum, din capul meu izbit de caldarâm, ies scântei»”.
  • În ciuda eforturilor medicilor și o mobilizare spirituală a colegilor săi scriitori,  starea lui s-a înrăutățit. La 22 decembrie 1956, la ora 2 dimineața, a decedat.

A murit în brațele surorii

“Fratele meu a murit în brațele mele. Eram singură cu el.  S-a întâmplat în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1956, în cea mai lungă noapte a anului”, a mărturisit Margareta Labiș.

Ea nu a fost deloc convinsă că moartea fratelui său a fost un accident. “E un mister. Nu, nu a fost un banal accident”, a spus Margareta Labiș. Ipoteza asasinatului  de către un agent de Securitate care l-ar fi împins din tramvai a inspirat mai multe cărți. Una una dintre cele mai cunoscute fiind cea scrisă de poetul Cezar Ivănescu.

Reputația tânărului poet a crescut după moarte, fiind perceput ca simbolul unei noi generații, numită „generația Labiș”. Sursa foto: Muzeul Bucovina


Poeta Otilia Cazimir, o poveste tulburătoare de dragoste cu George Topârceanu

Marea balerină s-a sinucis din prea multă dragoste. Nu putea trăi fără soțul ei, poetul Ștefan Augustin Doinaș