Rodica Ojog-Brașoveanu a scris cele mai citite romane polițiste din România

În regimul comunist se stătea la coadă pentru aproape orice, inclusiv la cărți. Se așezau la rând și ”să apuce” cel mai nou roman polițist scris de Rodica Ojog-Brașoveanu. Abia așteptau să citescă ultima enigmă dezlegată atât de inveniv de personajul Melania Lupu. Era o doamnă în vârstă cu o inteligență remarcabilă, ajutată de motanul Mirciulică. Întodeauna, criminalul era oricine altcineva te-ai fi așteptat.

Rodica Ojog-Brașoveanu a scris cele mai citite romane polițiste din România

Rodica Ojog-Brașoveanu a fost un autor de romane polițiste foarte popular în comunism. Desigur, și alți autori de astfel de romane erau foarte apreciați, dar scriitoarea avea ceva inedit: pe bunicuța Melania și motanul Mirciulică. Împreună, formau un cuplu formidabil.

Erau puține inormații despre scriitoare și mulți credeau că este un pseudonim al unui bărbat. Nepoata ei, Mădălina Ojog-Pascu, a scris o carte „A fost Agatha Christie a României – Rodica Ojog-Braşoveanu”, apărută în 2007. Volumul s-a epuizat imediat. De aici aflăm amănunte despre scriitoarea de mare talent Rodica Ojog-Brașoveanu. ”Era ca orice gospodină, în capot și papuci”, spune Mădălina Ojog-Pascu.

Rodica Ojog-Braşoveanu a scris 35 de romane

Până în 1999, Rodica Ojog-Brașoveanu a publicat 35 de romane, în majoritate poliţiste, dar şi câteva istorice. În puținele interviuri acordate, scriitoarea spunea că se trezește la ora 5.00 și se apucă de scris, alături de o cană cu cafea și scrumiera pe care o umplea curând. De fapt, de aici și i s-a tras și sfârșitul. Rodica Ojog-Brașoveanu a încetat din viață pe 2 septembrie 2002 la vârsta de 63 de ani, bolnavă de plămâni.

S-a născut la 28 august 1939, la Bucureşti, într-un bloc din cartierul fostei Operete, pe lângă Podul Izvor. A locuit acolo toată viața ei.

În primii ani ai copilăriei, tatăl său, fost deputat liberal, a fost arestat şi întemniţat de mai multe ori. Tânăra Rodica se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, ca să devină avocet, ca tatăl ei.

În 1956, este exmatriculată şi arestată sub acuzaţia de solidarizare cu susţinătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta. Abia în anul 1962 este reabilitată după un an petrecut ca muncitoare în fabrica de medicamente “Galenica” şi este admisă la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Iaşi, absolvită în anul 1967.

După încheierea studiilor pe care şi le dorise, a început să profeseze avocatura. În această perioadă se căsătoreşte cu actorul Cosma Braşoveanu pe care l-ați văzut în rolul Tândală, din filmul ”Păcală”.

De ce a renunțat la avocatură

La 30 de ani, Rodica Ojog debutează în literatură cu un scenariu de televiziune, „Crima din Cişmigiu”. Doi ani mai târziu publică romanul „Moartea semnează indescifrabil”. Ca urmare a succesului uriaș a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat exclusiv literaturii.

Personajul ei cel mai cunoscut (şi cel mai drag autoarei după propria mărturisire) este Melania Lupu, alături de confidentul ei  motanul Mirciulică. Un personaj cu o candoare și inteligență remarcabile.

Din acest ciclu fac parte volumele „Bună seara, Melania!”, (1976), „Melania și misterul din parc”, (1990), „O toaletă a la Liz Taylor” şi „Anonima de miercuri”, (2000). Însă, cartea de căpătâi a autoarei rămâne „Cianură pentru un surâs”, în care cititorul o cunoaşte şi o descoperă pe Melania, o bătrână excentrică.

O altă serie de romane de spionaj o au personaj principal pe Minerva Tutovan. Eroina semăna perfect cu propria profesoară de matematică, o femeie extrem de inteligentă, dar foarte puțin atractivă. Romanele acestei serii degajă un umor fin, rezultat din situațiile în care este pusă Minerva. Astfel au apărut romanele „Panică la căsuța cu zorele”, în 1977, „Nopți albe pentru Minerva”, 1982, „Omul de la capătul firului” şi, „Minerva se dezlănțuie”, în anul 2001.

Romane după 1989

După Revoluţie, autoarea încearcă să schimbe stilul. Apare „Crimă prin Mica publicitate”, în 1991. Însă, criticii au spus că apariţiile editoriale din această perioadă nu mai au acelaşi aplomb, iar succesul lor a întârziat să apară.

În 1992 scrie singurul său roman SF-horror, „Coşmar”, urmat de alte două scenarii TV, „Enigma” (1995-1996) şi „Poveste imorală” (1998).

Un roman al soţului său, Cosma Braşoveanu, „Fiara”, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare (la 46 de ani), este finalizat de Rodica Ojog-Braşoveanu.